Imprentas 81 – Elisa, dae vìtima a testimonial contra su bullismu

Imprentas
Imprentas
Imprentas 81 - Elisa, dae vìtima a testimonial contra su bullismu
Loading
/

Imprentas 81 – Elisa, dae vìtima a testimonial contra su bullismu

Imprentas
Imprentas
Imprentas 81 - Elisa, dae vìtima a testimonial contra su bullismu
Loading
/

Imprentas 81 del 01.03.2021                Ivan Marongiu

Elisa, dae vìtima a testimonial contra su bullismu

Su 9 de freàrgiu fiat sa die mundiale contra su bullismu e cyberbullismu. Pro custu amus a contare s’istòria de Elisa, una pisedda chi pro chimbe annos est istada persighida e tratada male dae sos bullos, ma chi a sa fine at  agatadu sa fortza e su coràgiu de faeddare e prus che totu de cumbàtere contra custu male chi corpit meda giòvanos.

S’stòria de Elisa, est istada contada in custas dies coladas dae medas giornales. In totu sas intervistas chi at lassadu a sos giornalistas Elisa at naradu chi a issa li bastat un’ograda o unu faeddu ebbia pro reconnòschere unu bullu o una vìtima de bullismu. “In custos annos- contat Elisa- apo imparadu a istare a largu dae sos narcisistas e de sas persones violentas o chi pensant de èssere mègius de sos àteros. In su pròpiu momentu apo isvilupadu un’istintu de protetzione forte in sos cunfrontos de sas persones prus dèbiles”. Elisa  contat comente  una de sas cosas peus de su bullismu est chi is vìtimas no allegat. «No lu faghent pro timoria, pro birgòngia. Si cùngiant e morint in  intro. Est sutzèdidu fintzas a mie, ma cando ando in sas iscolas e sos piseddos iscurtant s’istòria mea, tando s’aberint, pro ite s’intendent prus pagu solos». E ogni bia chi càpitat, Elisa proat sa matessi sensatzione de felitzidade e cuntentesa: «Èssere ùtile, dare una manu a chie est in dificultade e non bidet nisciuna bia de essida est importante. Pro ite chie est vìtima de sos bullos  s’agatat solu e non chircat nimancu agiudu. Abbarrat istichidu in sa soledade sua, cumbintu chi custa situatzione at a durare semper. Finas a cando non chessit a nce betare cussu muru e chircare agiudu, sa persone bullizada at a èssere un’invisìbile. A mie est andada gasi, e cando apo agatadu sa fortza de mi ribellare est istada una liberatzione».

Ma chie est Elisa?  Est una bella pisedda tataresa de 21 annos, istùdiat Sièntzias Infermieristicas e immoe chessit a faeddare cun serenidades de cussa parte importante de s’esistèntzia sua. Dae sos 12 a sos 17, chimbe annos in totu, est istada issa puru bullizada, molestiada e isulada. S’agressividade, sa violèntzia sena sentidu l’at proada subra sa pedde sua giai dae cando fiat minoredda. A la turmentare fiant àteros piseddos de s’edade sua etotu, chi non la lassaiant mai in paghe e chi a ogna ocasione la infastidiaiant. «No isco pro ite, ma medas persones proant praghere a tratare male sos àteros, a los bìdere sufrende. Su fenòmenu est semper prus difùndidu, s’agressividae est crèschida de prus durante sa pandemia. Apo bidu su chi est sutzèdidu a Arzachena a cussu pòberu barbone marochinu chi s’est mortu fortzis pròpiu a càusa de unos cantos pitzocheddos chi l’ant iscutu. M’at fatu pena meda s’istòria sua e cando apo intesu su fatu in su telegiornale apo proadu arrenegu e fele contra sos chi l’ant poddadu, umiliadu e mortu. Oramai però non m’ispanto prus. Sa malesa de sa gente est una cosa chi fortzis non podimus mancu ispiegare. Esistet e basta. S’unica cosa chi podimus fàghere est de chircare de evitare chi si presentet in sas formas suas prus crudeles. Sos piseddos de oe sunt comente animales in gàbbia, prontos a s’isfogare contra sos chi non si podent difèndere».

Elisa, comente amus naradu, ischit de su chi est chistionende, pro ite est istada un’ex vìtima de su grupu. Però, in custos annos, at chircadu de cumprèndere sa mente e su modu de pensare de sos bullos, in pagos faeddos s’est posta in sos pannos issoro e est arribbada a una conclusione.  «Belle semper chie faghet su bullu at sufridu issu matessi, est istadu discriminadu o non s’est intesu atzetadu dae sos cumpàngios de classe o dae sos fedales suos. Sa reatzione de chie at sufridu, a s’ispissu, est cussa de si comportare a su maressi modu: imbetzes de cundennare tzertos cumportamentos, los ponet in pràtica. Cun s’obietivu de si vengare ma fintzas de s’intèndere atzetadu, omologadu in unu grupu de persones. Sa pandemia, su cunfinamentu e su perìudu longu de inserru, ma fintzas sas restritziones chi galu bi sunt, ant peoradu una situatzione giai difìtzile. Sas medidas atuadas dae su guvernu cun s’obietivu giustu e nòbile de tutelare e protègere sa salude nostra, ant tentu cunsighèntzias graes a beru prus che totu subra sos prus giòvanos. A 14-16 annos ses adrenalina pura, ses prenu de sentimentos e sentidos chi gherrant tra issos. Est cussu su momentu acanta sa personalidade tua est formendesi. Pro custu est unu momentu delicadu meda de sa vida de cada giòvanu».

«S’iscola, s’isport, sos amigos sunt sa vàlvola de isfogu, su modu pro fàghere essire s’energia, pro la incanalare in sa manera giusta, in modu positivu. Imbetzes sos piseddos e sas pisedda incungiados in domo, chi non faeddat cun nemos, si  non pro mèdiu de sas chat cun sos amigos, chi non ant su cunfrontu cuotidianu cun sos insegnantes e non ponent fatu a una bòcia o non dantzant in una palestra, sunt comente una pingiada cun abba buddende. Sunt una bomba pronta a iscopiare.  Mescamente si giughent un’ànimu fràgile o, peus àncora, problemàticu, si in domo ant una situatzione difìtzile, si s’intendent comente presoneris».

In carchi modu, narat Elisa, custa energia reprìmida,  sos pitzocos la depent bogare a foras. «E medas lu faghent cun sa violèntzia, isfogant s’arrenegu issoro, sa frustratzione issoro tratende male sos àteros. Si la pigant cun sos prus minores, cun sos dèbiles. Si unint cun àteros piseddos che a issos matessi e s’ispàssiant a bìdere sos àteros sufrende. Fatos comente a custos sunt verifichendesi in totu sas regiones de Itàlia. Sena s’iscola sos piseddos no ant prus règulas de sighire. Sa famìlia non los podet agiudare pro ite a s’ispissu sos babbos e sas mamas traballant ogni die». Pro fortuna unu primu passu est istadu fatu: «Sunt torradas a cumintzare sas letziones in presèntzia in iscola – narat Elisa Masala – e est importante, pro ite sa didàtica a distàntzia aumentat sas situatziones crìticas e lìmitat sa possibilidade de si cunfrontare cun modellos positivos comente insegnates e educadores».

Elisa at coladu unu perìudu feu, ma est chèssida a lu superare. Est duradu 5 annos e l’at bìvidu inserrada in  s’aposentu suo, cun sas cufietas in sas origas, semper a sa muda.  Elisa fiat in segunda mèdia cando ant incumentzadu a girare sas primas boghes subra de issa. Naraiant chi fiat una pisedda fàtzile, la mutiant “servetta” «s’imbentaiant chi mandaiat messàgios a medas piseddos faghende propostas». Cando arribbaiat a iscola a inghìriu a issa si creaiat su bòidu  e unu mudìmine chi la faghiat istare male. Calicunu li aboghinaiat fintzas faeddos malos comente “depes mòrrere””.

E issa s’intendiat a betu morta in intro e non reagiat. Faghiat finta de nudda e allogaiat totu su dolore sena pedire agiudu o cunfortu a nemos. «Deo pensaia chi cussa tortura fortzis esseret acabbada cambiende iscola, ma no est istadu gosi. Dae sas Mèdias so colada a sas Superiores, ma nudda. Fintzas in s’iscola noa  aiat cussa fama de essere una pitzoca fatzile e volgare. Medas piseddos mi mandaiant  messàgios cun faeddos malos in su telefoneddu e in sos social. So arribbada a retzire messàgios ofensivos dae prus de 40 persones, edade mèdia 14-15 annos». Elisa a sa data de annos nd’aiat 17. Est istadu pròpiu tando chi at àpidu su coragiu de nde betare cussu muru de mudìmine, de dolore e soledade. «Fiat su 12 de freàrgiu de su 2016, e in  Tàtari apo partetzipadu cun s’iscola a un’eventu subra su bullismu in teatru. Apo intesu un’istòria, mi so bida in  cussa pitzoca protagonista de su contu. A sa essida apo iscritu unu messàgiu longu a su giornalista chi fiat in su palcu. Mi so cunfidadu cun isssu. Dae cussu momentu apo torradu a bìere sa lughe».

Cussu giornalista fiat Luca Pagliari, chi dae annos girat in totu Itàlia cun sas campagnas informativas suas contra bullismu e cyberbullismu. Cando at letu su messàgiu de Elisa l’at mutida deretu. E s’istòria sua est divenida unu docufilm, “Dodicidue”, comente sa data de sa die chi si sunt addobiados sa primu bia in cussu palcu de Tàtari. «Issu m’at dadu sa fortza de essire a foras, de reagire – ammentat Elisa – e de faeddare de su problema meu cun mama mea, cun sa famìlia mea, cun sas personas de domo.  Chie istat mudu est pèrdidu,  s’ùnica arma est a s’aberrere e a pedire agiudu a calicunu, pro ite, in veridade, memos est solu solu. Totus amus calicunu de caru,  una perosna pro nos cunfidare. E si non l’amus in domo la podimus chircare foras de domo». Su 9 de freàrgiu fiat sa die mundiale contra bullismu e  cyberbullismu. E Elisa at coladu sa die paris cun  àteras ex vìtimas, cun Luca Pagliari e cun sos espertos de sa politzia postale, pro  chircare de fàghere cumprèndere a chie est vìtima de sos bullos chi non si depet intèndere solu. S’initziativa si mutit #cuoriconnessi e cheret betare a terra sa barriera de sa birgòngia e de su mudìmine.

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *