Imprentas 77 del 26.02.2021 Ivan Marongiu
Una chida intro TikTok, sa terra disconnota de sos fìgios nostros
Sa giornalista de Repubblica Adele Sarno, in custas dies, a pustis de sos fatos de crònaca chi ant postu a su tzentru de s’atentzione s’aplicatzione TikTok, est andada a bìdere ite b’at in custa retze sotziale chi est cambiende su modu de pensare de sa gente, pro bìdere si est a beru totu su chi si contat.
Sa giornalista, duncas, at fatu unu biàgiu de una pariga de dies in su social de sa gosi mutida Generatzione Z, sa chi sighit is Millenials, ispieghende passu passu a sos letores ogna passàgiu. Prima de totu at iscarrigadu s’aplicatzione in su tzellulare. Posca at insertadu sa data nàschida, ponende, comente diat a fàghere sos piseddos su nùmene cun una data de nàschida diversa. Una bia iscarrigadu, armada de sos mègius pregiudìtzios, at incumentzadu a navigare. Sa die prima de custu esperimentu, su 21 de ghennàrgiu, una pitzinna de 10 annos s’est morta allupada pro àere partetzipadu a una “blackout challenge”. Cumponende sa die etotu in TikTok s’hashtag “#blackoutchallenge”, sa giornalista at contadu de àere agatadu migliaia de videos: chèntinas de piseddos ispiegaiant de èssere tristos pro sa morte de Antonella, ma nudda de prus. Difatos immoe de cussos videos non b’at prus rasta ma solu s’iscrita “pàgina no agatada”. iomandende a carchi frecuentadore de su social, nd’est essidu a campu ca oe est difìtzile meda chi custu tipu de contenutos potzat colare sas tzensuras de TikTok.
TikTok faghet su chi li naras de fàghere. Comente in Facebook, Instagram e Twitter, cumandat un’algoritmu. Ma b’at una diferèntzia chi si biet deretu. Sa pratza est prus manna e b’at de totu: mannos, pitzocos, pipios. Non b’at sa setzione de sos amigos tuos e b’at unu feed chi si narat “Pro te” acanta current medas videos de unu minutu, chi no acabbant mai. Su mecanismu, pro mentovare su documentàriu Netflix “The Social dilemma”, est cuddu de sa slot machine: abascias sa leva, agiornas e agatas unu contenutu chi est semper prus sìmile a sos gustos tuos. Sighis a abasciare sa leva e s’algoritmu imparat in manera costante sos gustos tuos, su chi ti praghet e su chi non ti praghet. In custu modu si format su TikTok tuo, cun unu vìdeu fatu a s’àteru. Chie tenet Instagram o Facebook non podet cumprèndere bene custu mecanismu. Non b’at s’universu tranchillu de sos amigos tuos, ma solu profilos de personas disconnotas chi ant seberadu de ti sighire. B’at un’iscàmbiu infinidu de materiale elaboradu mescamente dae persones giòvanas meda chi narant: “Deo cumpartzo su chi so eo, e bio si su chi so praghet a sos àteros”.
Torrende a s’algoritmu. In pessu chi t’iscries, TikTok t’immàginat comente una teenager de 16 annos, làngia e cun sas ungras longas. Sas primas oras sunt totu unu twerk, est a nàrrere videos cun ballos sensuales a sonu de mùsica techno chi t’intrat in conca deretu. Giai sa die imbeniente sas cosas però càmbiant. Sa mùsica abarrat (a dolu mannu). Acò cumentzant a essire sos vìdeos de sos primos pipieddos deretos de nàschere: TikTok at cumprèndidu chi sa giornalista est una mama de unu pipiu de duos annos e mesu, pro ite cun probabilidade s’est firmada unos cantos segundos in prus in cussu tipu de vìdeos. Sa tertza die s’algoritmu diventat prus pretzisu. A una chida dae su s’iscarrigamentu si cumintzat a bìere unu mundu. Mamas de 22 annos chi decrarant de aere àpidu unu fìgiu a 11 annos, fieras de no àere abortidu. Cumentzant a arribbare sos primos messàgios de Body-positivity, ma fintzas video cun ofesas. Posca videos de piseddas e piseddos chi afrontant sos pròpios istorbos alimentares in pùblicu, ma fintzas “challenge”, isfidas de sensibilizatzione contra sa violèntzia subra sas fèminas. Piseddos chi decrarant su pròpiu amore a sas amoradas issoro. E posca gay, trans, lèsbicas chi decrarant s’orientamentu sessuale issoro. B’at totu una setzione dedicada a sos surdu-mudos. E posca b’at chie impreat sa app solu pro ballare, pro s’ispassiare e pro fàghere sas imitatziones. Pro esempru Carlotta de 24 annos contat a sa giornalista chi l’impreat belle chimbe oras a sa die e chi lu faghet in sas pàusas de istùdiu. Pro issa girare custos videos curtzos de unu minutu est unu disaogu. “Mi praghet a mi trucare, sigo sos tutorial de bellesa.
Pro m’ispassiare ìmito a Barbara D’Urso. L’impreo pro imparare a coghinare e pro mustrare sas retzetas meas”. Tenet unu profilu bastante ativu, fintzas sa mama nde at unu.
Si colat cun lestresa dae sa retzeta de sa pizza perfeta a sa violèntzia contra sas fèminas, dae noas chi ispiegant in modu fàtzile su chi est sutzedende in su mundu a balletos a ritmu de mùsica. Custu bombardamentu de immàgines ammentat unu pagu “Carosello”, sa trasmissione Rai chi dae sos annos ’50 a sos annos ’70, ogni sero, pro 10 minutos, proponiat una sèrie de filmados, iscenas còmicas, teatru lèbiu, intervallos musicales, sighidos dae messàgios publitzitàrios. TikTok s’assimìgiat a unu “Carosellu” infinidu chi mudat a segunda de sos gustos personales.
Pro cumprèndere mègius e pro si fàghere un’idea prus cumpleta su giornalista at faeddadu cun Camilla Vanadia, chi istùdiat “Graphic Design, Advertising e multimedia” e est pro si laureare. TikTok lu connoschet meda bene pro ite est s’argumentu de sa tesi sua. “Est sa base de unu limbàgiu nou, cussu de sa generatzione Z chi inoghe espressat s’identidade e sos balores suos. Est meda meritocràticu e prèmiat sa creatividade. Prus ses bonu e prus sa gente ti pòmpiat. B’at unu sensu mannu de comunidade, pro ite sa setzione “Pro te” ti cussìgiat de sighire a chie la pensat comente a tue. Ti fatzo un’esèmpiu: si sufris de istorbos alimentares e ses de unu bidditzolu, podes semper agatare chie sufrit su matessi problema tuo e lu podes cumpartzire. E custu non t’impedit de àere una mirada subra totu s’àteru”.
Camilla proat a m’ispiegare mègius ite signìficat a èssere crèschidos in unu mundu acanta sos social sunt semper esìstidos. “TikTok est s’ispigru de sa generatzione nostra. B’at su refudu de sa polìtica e sa passione pro sos deretos individuales. Su feminismu, su black live matters, totu sas chistiones de sa comunidade LGBTQ. Si tue pensas chi una persone siat inferiore pro cussu chi est, su problema beru ses tue, e non cussa persone.
Sa generatzione Z, pro esempru, est rassignada a su fatu de èssere depressa. Si faeddat in manera chieta de tribulia, tristura, lu fatzamus semper cun meda ironia. Su meu pro esempru est un’umorismu nieddu (black humor) autoirònicu. Sos boomer (faeddu chi indicat sas persone nàschidas in sos duos detzènnios a pustis de sa Segunda Gherra Mundiale), ma fintzas bois de sa generatzione X, pensades chi TikTok siat de nche imbolare. Imbetzes nois ischimus reconnòschere deretu una noa farsa (fake news), semus cussentes de su chi est male e de su chi est bonu, ma non faghet a pretèndere chi totus siant maduros. Imbetzes de nos giudicare chircade de faeddare e de nos cumprèndere. Semus crèschidos in TikTok, chi est sa base nostra”.
A pustis de custu mini-biàgiu e a pustis de àere faeddadu cun Camilla, sa giornalista at contadu de èssere torrada a intrare in TikTok, e de l’àere bidu in manera diversa. Custas mini-informatziones in manera inevitàbile ant a torrare a iscrìere su modu de pensare de una generatzione. Ma, comente in sa vida de ogna die, sa diferèntzia l’at a fàghere torra sa cultura.
TikTok est s’esèmpiu de cantu su mundu siat cambiadu. Bastat a pensare a sa tzensura de Facebook e Twitter a Trump- narat sa giornalista- Est unu logu nou, ne online ne offline, chi non faghet a lu lassare in sas manos de chie lu guvernat. E chi pro custu at bisòngiu de règulas sèrias chi non cunsentant, pro esempru, s’atzessu indiscriminadu a sos minores. TikTok superat ogni mecanismu chi guvernat sas àteras retzes sotziales e lu faghet ponende in discussione su cuntzetu etotu de “amigos”. Mentras Facebook, Instagram e Twitter t’illudent de tènnere su controllu- concruit sa giornalista- TikTok ti faghet cumprèndere deretu chi sas règulas de su giogu sunt sas chi faghet issu.