Imprentas 213 di Ivan Marongiu

In sos ùrtimos meses  sunt concretizendesi unas cantas propostas pro sa reconversione de Rwm, sa fàbrica de sa tedesca Rheinmetall Defence, chi produet materiale bèllicu in Domusnovas. Una reconversione chi potzat creare oportunidades noas fintzas pro su territòriu, movende dae sa valorizatzione de sas risursas giai presentes e caraterizada dae su refudu seguru de sa gherra. Dae cando est istadu provadu chi dae su 2015 sas bombas de Domsnoas sunt istadas impreadas in Jemen, sas organizatziones de sa sotziedade tzivile si sunt mobilitadas pro pedire su firmu de sa produtzione e sa reconversione de sa fàbrica, boghes chi però sunt abarradas sena ascurtu.

Como però, non b’at sa chistione ètica ebbia. Unos cantos isvilupos reghentes, comente  sa rèvoca dae banda de su guvernu italianu de sas autorizatziones a s’esportatzione a àteros Paisos in gherra, s’iscritzione in su registru de sos indagados de sos vertices Rwm e de sos funtzionàrios de s’Unidade pro sas autorizatziones de materiale de armamentu (Uama) dae banda de su Giudice pro sas indàgines preliminares de Roma, parent inditare sa reconversione comente s’ùnicu caminu de percùrrere, non solu pro sos patzifistas. Una de custas propostas est Peace Conversion Sardinia (PeCoSa), presentada in freàrgiu e promòvida dae sa crèsia evangèlica de su Baden, dae sa Federatzione de sas crèsias evangèlicas in Itàlia, tràmite sa Cummissione globalizatzione e ambiente e de su Comitadu pro sa reconversione Rwm (chi contat prus de 20 organizatziones), cun su suportu sientìficu de s’Universidade de Casteddu. Unu progetu de ricunversione a longu tèrmine chi si ponet comente obietivu finale su de creare in su Sulcis-Iglesiente una rete de impresas èticas chi potzant garantire unu benidore diferente de sa produtzione de bombas, rispetosu de sos traballadores e de s’ambiente. “Su primu passu -ant ispiegadu sos promotores- est propònnere una economia tzivile noa, sustenìbile e lìbera dae sa gherra, chi potzat dare traballu dignu in su territòriu nostru, dende ispuntos de riflessione e trastos de promotzione a sas impresas chi giai esistint, e sustentende sa creatzione de realidades impresariales noas”.

PeCoSa est galu a sos esòrdios, ma b’est istadu giai unu traballu longu de chirca, sighidu dae sa formulatzione de su progetu beru. In sos meses Ucolados un’iscuadra de promotores at individuadu unu grupu de impresas giai ativas critèrios èticos e sustenìbiles. “Tenimus giai 20 adesiones,  15 in su Sulcis -at ispiegadu Stefano Scarpa, unu de sos chircadores chi at sighidu custa fase- tra custas b’at aziendas chi s’òcupant de turismu sustenìbile, comente a bed and breakfast e agriturismos, de agricoltura biològica e de allevamentu, ma fintzas panifìtzios e aziendas de produtos ecocompatìbiles”. Sa forma giurìdica de sa rete no est galu istada formalizada, ma chie at detzìdidu de aderire at a èssere mutidu a firmare un’acòrdiu de rete e a s’impinnare a respetare una carta de sos balores cun a su primu postu sa contrariedade a sa gherra. Custa contrariedade devenit in custu modu unu màrchiu èticu ambientale “Warfree-Libero dalla guerra”, de pònnere in totu sos produtos e sos servìtzios, una casta de adesione pùblica a printzìpios chi rendet reconnoschìbiles sas impresas chi b’aderint, ma rapresentat fintzas un’esèmpiu pro sas àteras aziendas chi unu incras s’ant chèrrere costituire. Un’alternativa praticàbile chi segundu Arnaldo Scarpa de su Comitadu pro sa reconversione “diat pòdere torrare a creare cuddos 250 postos de traballu precàriu pèrdidos dae sa Rwm, precariadu chi s’azienda no at mai bòlidu istabilizare, sende collegadu in modu diretu a sas cummissas chi oe sunt  ogetu de sa rèvocat guvernativa”.

Segundu Maria Letizia Pruna, chircadora de Sotziologia de sos protzessos econòmicos e de su traballu de sa facultade de Iscièntzias polìticas de s’Universidade de Casteddu, sa calidade de su traballu est fundamentale pro creare su cunsensu in sa comunidade, “dimustrare chi si podet balangiare fintzas in manera rispetosa de sas persones, de su traballu e de s’ambiente, in manera ètica, e sena prodùere materiale bèllicu”.

Pro parare rponte a sa formatzione e a sas dificultades burocràticas, fintzas s’Universidade de Casteddu at ofridu su contributu suo, collaborende a sa creatzione de un’isportellu de sustegnu, capatzu de ofèrrere formatzione, consulèntzia, ma fintzas suportu a sa cummertzializatzione de sos produtos chi ant a èssere cumertzializados  fintzas in internet, pro permìtere de acuistare sos produtos e sos servìtzios “Warfree” fintzas foras de sa Sardigna. Non semus alleghende de una reconversione direta de sa fàbrica, ma “in su longu perìodu -ispiegant Arnaldo Scarpa a Cinzia Guaita de su Comitadu pro sa reconversione- at a èssere un’oportunidade pro totu su territòriu, fintzas pro sos traballadores de Rwm”.

Fintzas issos ant cumpresu chi su futuru de sa fàbrica est in perìgulu cun unu comunicadu de sa Rsu ant propostu a su guvernu nou s’inserimentu de sa Rwm in sa programatzione de s’amodernamentu de su sistema de Difesa natzionale. Pro Francesco Vignarca de sa Rete italiana Pace e Disarmo, custa no est una bera solutzione ca “mancari si diat pòdere sighire a prodùere armamentos pro unu cummitente diferente, s’ùnica reconversione possìbile est cudda tzivile, pro ite una bia prodùidas sas armas si devent fintzas impreare”.

Unu àtera alternativa a sas armas la proponent sa Pastorale de su Traballu, Sardegna Pulita, Donne Ambiente Sardegna, Women’s International League for Peace and Freedom, chi in su mese de nadale 2020 ant depositadu una proposta a su ministeru pro s’Isvilupu econòmicu. S’idea est cussa de realizare a Domunoas unu tzentru caseàriu regionale. Sa casaja, segundu sos proponentes, in prus de firmare sa produtzione de bombas, diat permìtere sa valorizatzione de su late ovinu sardu. Su progetu est istadu iscritu in collaboratzione cun sa facultade de Agrària de s’Universidade de Tàtari, e previdet s’achirimentu de sa fàbrica dae banda de sa Regione Sardigna, pro mesu de sas risursas de su Next Generation Eu. Segundu sos promotores diat èssere fintzas una solutzione pro dare su giustu balore a su late, chi oe non tenet prètziu, sende chi est belle totu acapiadu a sa filiera de su casu romanu. “Sa casaja noa -ispiegat Angelo Cremone de Sardegna Pulita- diat prodùere àteras variedades de casu. Domusnovas est su segundu tzentru in Sardigna pro nùmeru de caprinos e ovinos, si tratat de unu progetu chi si podet fàghere e chi diat torrare dignidade a sos traballadores, sende chi oramai pro sa Rwm non b’at prus benidore”.

Difatis s’azienda bivet unu perìodu cumplicadu. Su 29 ghennàrgiu, su guvernu Conte at rèvocadu sas autorizatziones a sas esportatziones de mìssiles e bombas de aeroplanu in Aràbia Saudita e Emirados Arabos Unidos.  Dae martzu 2015, s’Aràbia Saudita e sos Emirados Arabi Unidos ghiant una coalitzione a sustegnu de  sas fortzas guvernativas de su presidente jemenita, Rabbo Mansour Hadi, contra sos Houthi, sos rebellos sciitas sustentados dae s’Iràn e dae Hezbollah. Sa gherra tzivile in Jemen est istada definida dae sas Natziones Unidas comente sa peus crisi umanitària de su mundu; si contant belle 20,000 vìtimas tziviles, 4,3 milliones de isfollados e s’istimat chi s’80% de sa populatzione tèngiat bisòngiu de assistèntzia umanitària. Medas de sos ordìngios (o parte de issos) chi benint impreados contra sos tziviles sunt prodùidos pròpiu a Domusnovas.

Totu custu in  violatzione de sa lege 185/90 chi a s’artìculu 6 proibit  sa bèndida de materiale bèllicu a sos Paisos in gherra o chi vìolant sos deretos umanos. Fintzas pro custu un’alternativa a sa produtzione de bombas devet èssere agatada, e coidende puru.