Imprentas 201 – Cando sos italianos aiat deportadu e mortu mìgias de malàidos psichiàtricos innotzentes

RMC - Radio Macomer Centrale
RMC - Radio Macomer Centrale
Imprentas 201 - Cando sos italianos aiat deportadu e mortu mìgias de malàidos psichiàtricos innotzentes
/

Imprentas di Ivan Marongiu

Cando sos italianos aiat deportadu e mortu mìgias de malàidos psichiàtricos innotzentes

Vidas indignas de èssere bìvidas: est cun custa frase chi sa Germània nazista giustificaiat sa supressione de indivìduos malàidos de maladias mentales o istorbos genèticos, portende a in antis su programa Aktion T4, chi at causadu sa morte de 200.000 persones e s’isterilizatzione de àteras 400 mìgia. Fintzas in Itàlia, suta su regìmene fascista, in su 1940 b’est istada sa deportatzione de belle 300 ricoverados psichiàtricos altoatesinos cara a sos campos de cuntzentramentu in Germània e tra, su 1942 e su 1945, sa morte de belle 30 mìgia malàidos in sos manicomios pro mancàntzia de curas e de assistèntzia.

Finas a su 1978 e a sa lege Basaglia sa regulamentatzione de sos istitutos manicomiales fiat regulada dae sa lege Giolitti de su 1904 chi istabiliat sos motivos de s’internamentu. chi dipendiant dae sa periculosidade sotziale e a su pùblicu iscàndalu. Sa lege non serbiat a agiuare sos gasi narados “alienados”, ma a los poderare a largu de sa sotziedade cun una solutzione  detentiva e non curativa. Su malàidu psichiàtricu non aiat perunu deretu nen durante s’internamentu ne in sos raros casos de essida. Cando beniat afidadu a unu tutore fiat  privadu de sos deretos tziviles suos: su deretu a eredare, a cojuare, a comporare e a bèndere, a amministrare su patrimoniu pròpiu, a votare, a èssere genitore. Cun sa pesada de su fascismu sos manicomios si fiant prenados de dissidentes, inimigos de su regìmene e  aversàrios iscòmodos.

In su libru de Matteo Petracci I matti del duce. Manicomi e repressione politica nell’Italia fascista, benit ispiegadu comente custa repressione siat istada isfrutada pro sa nàschida de s’istadu totalitàriu. Sos antifascistas beniant cunsiderados macos. Sos oposidores andaiant  esclùdidos dae sa sotziedade, e comente  motivatzione pro sos internamentos si faghiat apellu a sa deviàntzia sotziale, tèrmine genèricu chi cumprendiat fintzas su vagabundagiu, s’alcolismu e sa mandronia. Su ditzu “òrdine e disciplina” si traduiat in unu controllu de sos cumportamentos de sos  tzitadinos, cun su podere de seberare chie eliminare dae sa vida pùblica e comente a lu punire. A nde fàghere sas ispesas sunt istadas mescamente sas fèminas.

Gràtzias a sos ischedàrios clìnicos ischimus sos motivos de s’internamentu de migliàia de fèminas. In su libru de Annacarla Valeriano Malacarne sunt ispiegados totu sos motivos,  chi oe nos diant pàrrere impossìbiles, ma chi a s’època fiant indìtziu de deviàntzia sotziale: istravagante, allegadora, betiosa, eròtica, piscinàrgia (pettegola), libertina. Pro su fascismu su ruolu de sa fèmina fiat cussu  de mama e pobidda, comente  naradu dae Mussolini in su discursu de su 1927. In casu contràriu sas fèminas arriscaiant de èssere cunsideradas improdutivas o macas, cun su cunsighente internamentu fortzadu.

Medas de sas fèminas internadas beniant definidas mamas isnaturadas. Fiant cuddas fèminas chi, a pustis de medas gravidàntzias, non cheriant prus fìgios, o chi traballaiant durante  in sos campos e non fiant a tretu de pompiare sos fìgios o fàghere sos cumandos de domo. In sos manicomios bi fiat fintzas sas fèminas chi ammustraiant “esuberàntzia sessuale”. Su sessu fiat motivu de tabù e istigma sotziale: a etzetzione de sas prostitutas, sas fèminas non nde podiant faeddare mai.

In cuddos annos una fèmina in particolare fiat istada cunsiderada mama isnaturada e inimiga de Mussolini: Ida Dalser. S’istòria sua est istada contada in su film de Marco Bellocchio Vincere, cun Giovanna Mezzogiorno e Filippo Timi. Dalser aiat tentu in su 1915 una relatzione cun Mussolini – chi dae su 1910 cunviviat cun Rachele Guidi e chi aiat cojuadu in su 1915. Dae su raportu clandesitinu issoroe fiat naschidu su fìgiu Benito Albino. Dalser aiat proadu a fàghere connòschere a Mussolinu su fìgiu Benito Albino, ma non fiat istadu mai retzida. Una bia lompidu a su pòdere, Mussolini aiat impostu in so cunfrontos de pro Ida Dalser mesuras restritivas, chirchende de acuare unu fatu pro issu iscòmodu. Dasler non si fiat arrèndida, aiat iscritu lìteras a sos giornales e aiat proadu a addobiare a Mussolini, chi aiat detzìdidu duncas de la fàghere internare in unu manicomiu. Benito Albino fiat coladu su restu de sa vida sena torrare a bìdere sa mama, chi fiat morta in manicomiu in su 1937. Fintzas a issu fiat tocada sa matessi sorte in su 1942, a pustis de èssere istadu inserradu in un’istitutu psichiàtricu a Mombello de Limbiate, in provìntzia de Milanu.

A s’internu de sos manicomios sos malàidos beniat sutapostos a terapias violentas e dannosas fintzas a livellu fìsicu. No esistende galu sos psicofarmacos, si sutaponiant sos malaios a sa malarioterapia, infetendelos cun sa malària pro provocare un’iscossa in su malàidu, chi sufriat sos sìntomos de sa maladia cun calentura finas a 42 grados, deliriu e debilitatzione fìsica. Dae su 1938 fiat istadu impreadu fintzas s’elettroshock.

Sa Sotziedade Italiana de Psichiatria prima de su 1932 si mutiat Sotziedade Italiana de Freniatria, e in su 1925 su presidente Enrico Morselli fiat istadu unu de sos firmatarios de su Manifestu de sos intelletuales fascistas. Su sutzessore, Arturo Donaggio, in su 1938 aiat firmadu su Manifestu de sos iscientziados ratzistas. Sos iscentziados italianos ebreos fiant istados privados de sos tìtulos professionales issoro, comente  fiat acontèssidu a Giuseppe Muggia, diretore de s’ispidale psichiàtricu de Bèrgamu chi fiat istadu arrestadu e disterradu a Auschwitz in su 1944, in ue fiat istadu ochidu.

Durante sa Segunda gherra mundiale fiant comintzadas sas deportatziones de malàidos ebreos in sos ispidales psichiàtricos italianos, mescamente in su Nord Est galu ocupadu dae sas fortzas nazifascistas a pustis de s’8 de cabudanni de su 1943. Cun sa complitzidade de sas istitutziones e de sa Sotziedade Italiana de Psichiatria, bi fiant istados fatos  rastrellamentos in sos manicomios dae banda de sas Ss. Sunt istadas agatadas sas busseddas clìnicas de s’ispidale psichiàtricu de Trieste in ue a sa boghe “dimissione” est signadu: destinatzione disconnòschida”. S’est iscobertu chi sa destinatzione fiat Auschwitz, e chi totus sos 39 malàidos prelevados, francu  unu, fiant istados mortos.

In sos manicomios de totu Itàlia, sos malàidos chi non beniant prelevados sufriant sa fàmene e àteros problemas. Su tassu de mortalidade in sas istruturas fiat artu meda respetu a cussu de sa populatzione generale, sende ca a sos ricoverados non fiat garantida un’assistèntzia adeguada. Mancaiant riscaldamentu, màndigu e meighinas, sos malàidos fiant ammuntonados in aposentos mannos in mesu a su sorde. Si carculat chi tra sas 24 e sas 30.000 persones ricoveradas in sos manicomios aiant pèrdidu sa vida. Beniant cunsideradas comente persones sacrificabilies, indignas de èssere sarvadas.

Petzi in su 2017 sa Sotziedade Italiana de Psichiatria s’est iscusada pro sas positziones assumidas durante su Bintènniu fascista. Cun una lìtera de su presidente Claudio Mencacci est istadu ispiegadu chi “sos fatos de cussos annos sunt istados unu de sos capìtulos prus iscuros de s’istòria de sa psichiatria italiana. Sa Sip si fiat lassadu corrùmpere e imbetzes de curare at discriminadu”.

Mancari cun 79 annos de ritardu, est istadu unu gestu obrigadu pro ammentare cuddas vìtimas ismentigadas, abbandonadas in nùmene de ideologias distruidoras. Sa lege Basaglia de su 1978 at istabilidu unu puntu de partèntzia pro torrare a dare dignidade a persones unu tempus cunsiderades irrecuperabiles e perigulosas, rivolutzionende s’organizatzione de sos ispidales psichiàtricos. E però tocat a ammentare semper  cando sa dignidade de s’indivìduu beniat apetigada e tzertas vidas, pro sas istitutziones, contaiant prus pagu, pro ite fiant “indignas de èssere bìvidas”.

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *