Imprentas 169 – Sos giòvanos de sa Generatzione Z e s’acostiamentu diversu a su mundu de su traballu

RMC - Radio Macomer Centrale
RMC - Radio Macomer Centrale
Imprentas 169 - Sos giòvanos de sa Generatzione Z e s’acostiamentu diversu a su mundu de su traballu
/

Imprentas 169 di Ivan Marongiu

Sos giòvanos de sa Generatzione Z e s’acostiamentu diversu a su mundu de su traballu

Sos giòvanos de sa Generatzione Z comente  bident e afrontant su benidore? Cale est s’acostamentu issoro a s’impresa e ite nde pensant de issos sas aziendas? Sa Sotziedade de Istatìstica Umana, cun sa collaboratzione sientìfica de s’Osservatòriu Giòvanos de s’Istitutu G. Toniolo de Milanu e Valore D, at dadu vida a una chirca in iscala natzionale chi fotògrafat su mundu de sos giòvanos e su raportu issoro cun su mundu de traballu. Dae su cunfrontu  tra sas diversas generatziones, sas anàlisis de Umana ant s’iscopu de creare una consièntzia cumpartzida subra sas caraterìsticas de sas generatziones noas e su traballu e de dare informatziones ùtiles pro sos protzessos de seletzione de sas organizatziones e de sas impresas.

«Dae tempus – ispiegat Maria Raffaella Caprioglio, presidente de Umana – sas pertzetziones, sos signales chi arribbaiant “dae su campu” cando afrontaìamus su mundu de sos giòvanos de sa generatzione Z (est a nàrrere cussos cun pagu prus de 20 annos)  e s’acostamentu issoro a su traballu, non si cumprendiant meda. Totu sos modellos istudiados fintzas a como, totu sos paradigmas, sas règulas chi aìamus a disponimentu, cun issos, baliant pagu. Nos semus rèndidos contu chi sos piseddos de 20 annos chi cumentzant a  traballare oe sunt diversos meda de sas generatziones chi los ant pretzèdidos. Pro custu nos devìamus acurtziare e cumprèndere su mundu issoro, individuende sos trastos pro cunsentire a sas aziendas de agatare unu modu pro s’acostiare a custa generatzione noa de traballadores».

Sa “generatziones Zeta” est sa prima generatzione a non àere memòria direta de su Noighentos. Sa parte prus manna de sa Generatzione Z difatis tenet oe 20-24 e est acumprende su percursu pròpiu de transitzione iscola-traballu. Custos giòvanos sunt pagos a beru, sunt prus pagos de tres milliones, e sunt galu prus pagu de sos Millennial. Su raportu cun sas tecnologias noas est sena duda s’elementu distintivu issoro. Sos chi oe ant bint’annos ant bidu sa crisi econòmica chi at corpidu in prenu sos Millennial. Sunt duncas prus disillusos, movent cun prus pagas aspetativas ma non sunt prus pagu determinados, antzis. Sunt prus  pragmàticos e prus cuncretos in sos cunfrontos de su presente.

A sa pregonta “ite est su traballu est pro tene?”, sa pertzentuale prus manna de risposta est sa chi currispondet a “unu modu pro otènnere unu rèditu”, ma creschet fintzas meda sa boghe “logu de impinnu  personale”. Arribbant a superare su 90% fintzas sas boghes “unu modu pro afrontare su benidore” e “unu modu pro si realizare”. S’autorealizatzione no est duncas a su primu postu, non ca non siat custu su disìgiu printzipale de sos giòvanos, ma ca s’impatu de sa crisi econòmica e sas dificultades de su Paisu ant rèndidu prus cuncretos e pragmàticos sos giòvanos respetu a sas cunditziones materiales. Su pessamentu printzipale est duncas cussu de balangiare unu bonu istipèndiu (94,2%), chi de cunseguèntzia dat sa possibilidade de afrontare mègius su tempus benidore (91,3%). In mesu b’at però sa consièntzia de sa netzessidade de s’impignare personalmente (93,1%), chi resurtat fintzas unu modu pro intèndere su traballu comente  calicuna cosa de personale,  chi interessat e serbit pro si megiorare.

Sas cosas prus importantes pro sos intervistados resurtant èssere sa paga e su tipu cuntratu. Sighint a pagu tretu  sa coerèntzia cun sas passiones pròpias (56,3%) e sas prospetivas de carriera (54%). Ma sunt semper custas duas ùrtimas boghes sas chi creschent de prus in sa Generatzione Z. Custos elementos in aumentu rifletent una crèschida de sa visione positiva de su traballu.

Custos datos nos faghent bìdere ca su disìgiu de fundu de sa Generatzione Zeta non siat su de pònnere làcanas a su traballu pro dare prus ispàtziu a su tempus lìberu, ma de contaminare sos duos territòrios e mescamente prenare de vida su traballu, cun passiones, interessos, modos de integratzione cun sos sèberos familiares e de vida.

Respetu a sos elementos cunsiderados ùtiles pro agatare unu bonu traballu su tìtulu de istùdiu est semper prus bida comente una cunditzione netzessària ma non sufitziente (13,6%). Su recuisidu prus importante est sa capatzidade de s’adatare e de cumprèndere non solu su chi ofrit su mercadu, ma fintzas e mescamente  sos cambiamentos de su mundu de su traballu. Oramai s’est afirmadas  sa consièntzia chi sos connoschimentos e sas cumpetèntzias achiridas andant semper agiornadas e megioradas, die cun die.

Pro sos giòvanos de sa generatzione Zeta est importante pòdere cumbinare in manera positiva su traballu cun àteras dimensiones de realizatzione personale. Creschet in manera sensìbile totu su chi rendet dinàmicu e innovativu su traballu. Pro issos est importante fintzas sa possibilidade de podere biagiare cun su traballu, de interagire e de adobiare persones noas.

In cunfrontu a sas generatziones betza, pro sos Zetas, ant una grandu importàntzia sas cumpetèntzias avantzadas, mescamente cussas digitales, sa creatividade e s’ispìritu de initziativa (ambas indicadas dae prus de sa metade de sos intervistados, su 51,6%). Fatu fatu bi sunt cussas atividades prus  favoridas dae sa giòvana edade, comene sas atividades verbales, uditivas, mnemonicas e ispatziales. Interessante est sa risposta de totu sos intervistados a sa dimanda de si imaginare cales siant sas cumpetèntzias prus importantes chi oe totus diant depere tennere pro agatare traballu. Pr sos Zetas, meda de prus de sas  generatziones pretzedentes) sa prus importante resurtat su “Disìgiu de imparare” (s’85%). Prus minore est imbetzes su disìgiu de èssere unu leader.

Puntos de cuntatu e calicuna diferèntzia cun sa chirca parallela fata dae s’Osservatòriu Giòvanos de s’Istitutu Toniolo si podent afatare in sa chirca fata dae Umana e realizada cun sa collaboratzione sientìfica de Valore D, chi at mesuradu in custu casu, semper in iscala natzionale, sa bisione e sa pertzetzione de sas aziendas mannas in sos cunfrontos de sos Zeta e sos Millennialsprus giòvanos, rilevende fintzas sas eventuales diferèntzias de gènere. Pro sas aziendas, tra sas cumpetèntzias chi prus caraterizant sas generatziones noas bi sunt, mancu a lu nàrrere, s’impreu de sas tecnologias noas. Sas aziendas pensant chi pro sa Generatzione Z e pro sos giòvanos Millennials siat reconnota sa tzentralidade de su traballu paris cun s’importu de tènnere tempus de dedicare a fainas foras de su traballu e a sa vida privada. Sas generatziones noas retenent chi s’isvilupu pròpiu siat favoridu dae sa possibilidade de fàghere esperièntzias a s’èsteru, dae sa possibilidade de retzire una formatzione professionalizzante  e s’oportunidades de podere cambiare mansiones a s’internu de su matessi traballu. Àteras cumpetèntzias de sas generatziones noas sunt pro esèmpiu su connoschimentu de sa limba inglesa, s’impreu de tecnologias,  sa creatividade,  su traballu de iscuadra e su disìgiu de imparare.

Pro serrare. Dae custas chircas nde essint a campu fintzas unos cantos difetos chi caraterizant sos piseddos de sa generatzione Zeta e fintzas cussos prus giovanos de sos Millennials: sa mancantzia de abilidades manuales, sa mancàntzia de resistèntzia e de pretzisione (80,5% de sas aziendas pensant siant diminuidas). Ancora, sas aziendas pensant chi sos giòvano de oe chi sunt incrarendesi a su mundu de su traballu non siant portados pro sa letura, pro s’iscritura e pro sa matematica. In generale pensant chi non iscurtent, chi non apant  abilidades verbales, uditivas, mnemonicas e ispatziales.

A ogna contu, pro sas aziendas totu custos difetos si podent superare cun fatzilidade, mescamente in intro de unu bonu clima aziendale acanta sunt importantes sas relatziones cun sos cumpangio e cun sos superiores e mescamente cun sos  collegas prus antzianos. Difatis, pro sas sotziedades prus mannas, est importante chi cando sos giòvanos intrant a traballare potzant imparare totu su chi podent dae sos collegare prus mannos, a manera chi bi siat un’iscàmbiu generatzionales perfetu, chi est unu balore agiuntu pro sos dipendentes e pro sas matessi aziendas.

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *