Imprentas 125 Sla, s’ùrtimu biàgiu de Roberto Sanna

RMC - Radio Macomer Centrale
Imprentas 125 Sla, s'ùrtimu biàgiu de Roberto Sanna
/

Imprentas  di Ivan Marongiu

Sla, s’ùrtimu biàgiu de Roberto Sanna: mortu su 6 de martzu in  Isvìtzera cun su suitzìdiu assistidu

Su giòvanu de Pula aiat iscobertu solu un’annu a oe de èssere malàidu de Sclerosi laterale amiotrofica. Su decursu de sa maladia est istadu lestru a beru, e lestra est istada sa detzisione sua de si nde andare. Paris cun issu ant movidu sa mama, sa cumpàngia, su tziu e su frade: sos amigos ant naradu: «Est partidu sorridende».

Sa Sla at tzocadu a sa ghenna de Roberto prus pagu de un’annu faghet e isse a su cumentzu no l’at reconnota. Cumintzaiat a caminare male, ma solu sos collegas si nde fiant abbigiados. «Ite as fatu? Ite est sutzèdidu?», li dimandaiant sos cumpangios de sa  Gds, una dita chi traballat pro sa rafineria de Sarrocu, in provìntzia de Casteddu. Su chi Roberto non chessiat galu a bìdere, l’ant bidu sos dutores. E pariat una diagnosi atzetàbile, cun sa cale faghiat a cunvìvere. S’istiu coladu Roberto Sanna, 34 annos de Pula, at fintzas cunfirmadu (credimadu) unu pitzocu de sa bidda. Pro intrare a crèsia s’est agiudadu cun sos bacheddos (istampellas). Oramai sa maladia fiat caminende lestra. Don Marcello Loi, su pàrracu chi at donadu cussu sacramentu, a su telèfonu cun sos giornalistas at naradu chi  sa die non li pariat assustadu o tropu apensamentadu. Mescamente, li pariat chi fiat tracuillu e serenu. A s’improvisu però, fintzas su preideru at ischidu de sa detzisione de su pitzocu de si nde andare in Isvìtzera pro su suitzìdiu assistidu.

Su contu de s’ùrtimu saludu de sos amigos a Roberto, sa die chi at lassadu  Pula dirìgidu a s’aeroportu de Casteddu, l’at fatu s’Unione Sarda. Sa die non b’aiat telefoneddos, a nemos l’est bennidu a conca de fàghere unu video o una fotografia. Tristos e rassignasos, totus  ant respetadu sa detzisione pigada dae Roberto cando oramai sa maladia l’aiat costrintu a letu, dipendente pro ogna cosa dae sos àteros, cun sa prospetiva de restare in vida solu gràtzias a su respiratore. «Sa maladia at pegioradu in pagu tempus», at contadu sa sìndiga Carla Medau, chi est andada issa puru a saludare a s’essida de sa bidda a Roberto chi fiat movende s’ùrtima bia dae sa Sardigna. «Fiat riende, fiat serenu. Apo seberadu de no invàdere sos ispàtzios privados de sa famìlia sua, afidende s’ùrtimu saludu a unu messàgiu lassadu a sos parentes. Sunt persones riservadas a beru e in custos momentos, prus de su cunfortu de sos istràngios e de sos faeddos de tzircustàntzia, est prus importante sa serenidade e sa privades. Roberto at detzìdidu segundu sa cussèntzia sua. E nois semus cun issu, cun dolore: su seberu suo andat respetadu. Custu est su momentu de su mudìmene e de sa pregadoria, non serbint paràulas. Sarvu pro nàrrere  chi totu sa comunidade nostra est serente a sa famìlia sua», at agiuntu sa sìndiga de Pula, Carla Medau.

In sas chidas coladas Roberto at sighidu a bìdere sos amigos prus caros, cussos chi a su telefono ant refudadu de fàghere cale si siat decraratzione a sos giornalistas, pro rispetare sa voluntade de s’amigu issoro.  A acumpangiare a Roberto in s’urtimu biagiu suo conca a  s’Isvìtzera bi fiat  sa mama Marina, sa cumpàngia Gioia, su frade Andrea e su tziu Aldo. Su suitzìdiu assistidu fiat istadu prenotadu dae unas cantas chidas. Prima de s’inietzione mortale  su malàidu at fatu un’ùrtimu collòchiu cun su psicòlogu. Custa est sa règula. Posca est istadu issu atzionare su cumandu chi at fatu essire su farmacu  chi l’at fatu cungiare sos ogros pro semper. Fiat istadu issu a pigare sos cuntatos cun sa clìnica privada chi li diat àere permìtidu de leare custu caminu. Issu a mutire s’agèntzia fùnebre pro s’interru. Sos genitores no ant cumprèndidu, ma non l’ant negadu s’ùrtimu abbratzu. Sa mama est abarrada cun issu finas a s’ùrtimu.

Un’àtera mamma su 27 de freàrgiu de su 2017 at naradu a su fìgiu corcadu in  unu letu de una clìnica isvìtzera custos faeddos: «Bai Fabiano, mama cheret chi tue andes».  Issa fiat Carmen Corollo, e issu fiat Fabiano Antoniani, pro totus dj Fabo. Cun issos bi fiant  Valeria Imbrogno, s’amorada, e su radicale Marco Cappato, de s’assòtziu Luca Coscioni.

 

Pròpiu Marco Cappato at naradu de comente  sa mancàntzia de una lege crara a pitzu de s’eutanasia in Italia siat unu problema mannu. “Mi mandant una recherta a sa die pro mòrrere cun dignidade” – at naradu  su leader de s’Assòtziu Luca Coscioni, chi est istadu denuntziadu pro aere acumpangiadu  in Isvìtzera a Dj Fabo, pro su suitzidiu assistidu.

Sempre isse aiat acumpangiadu in s’ùrtimu biàgiu suo in Isvìtzera a Fabiano Antoniani, tetraplegico a pustis de un’intzidente, e pro custu est istadu protzessadu e infines assòlvidu dae s’acusa de istigatzione e agiudu a su suitzìdiu pro su cale arriscaiat finas a 12 annos de càrtzere.

Dae tando medas cosas sunt cambiadas sunt arribbadas leges noas e sentèntzias noas, ma sa realidade est chi “sunt semper prus numerosas sas fèminas e sos òmines chi, istracos de sas tribulias de maladias terminales o chi sunt abarrados màrturos pro more de un’intzidente o de una maladia, pedint de si nd’andare cun dignidade, pedint s’eutanasia chi in Itàlia non nch’est. “Sunt milli sas rechertas in 6 annos solu a s’assòtziu nostru- narat Cappato- Trinta in unu mese e bator de issos ant aviadu su percursu cun s’Isvìtzera”.

Sunt giòvanos e antzianos, fìgios de genitores disisperados in chirca de notizias. Tzitadinos chi sunt lassados solos cun su dolore, in sa maladia. Abbandonados dae un’Istadu chi paret de los àere ismentigados in su momentu peus de sa vida issoro, ismentigados dae una classe polìtica chi in Parlamentu a pustis de sas sentèntzias de sa Consulta e de sos invitos fortes de sa Corte Costitutzionale a legiferare subra s’eutanasia, a pustis de prus de un’annu no at galu fatu nudda. Meda est cambiadu dae su mangianu chi Dj Fabo est mortu comente cheriat mòrrere, cun sa Valeria sua acanta, a pustis de annos de un’esistèntzia chi reteniat indinna, insuportàbile e chi immoe benint contados dae sa cumpàngia sua matessi in su documentàriu emotzionante chi dae su 23 de freàrgiu est in direta in  RaiPlay in sa sèrie “Ossi de seppia, il rumore della memoria”, prodùidu dae 42* parallelo. Calicuna lege est istada aprovad, àteras sentèntzias de sa Corte Costitutzionale ant cambiadu s’istòria de cussu freàrgiu 2017. Pagos meses a pustis de s’adiosu a Fabiano, est istadu aprovadu su testamentu biològicu, sos disponimentos antitzipados de tratamentu chi cunsentint in su respetu de sa Costitutzione de refudare, unu cras, curas vitales e de pedire su deretu a sa sedatzione in fase terminale. Ma pagu o nudda est istadu fatu, acusat s’assòtziu, pro fàghere connòschere a sa gente sos deretos noos. A su puntu chi solu a pustis de una campagna informativa promòvida dae s’Assòtziu Luca Coscioni sunt istados iscarrigados in unu mese milli mòdulos pro detzidere sas pròpias voluntades in matèria sanitària.

“Sa sentèntzia de su protzessu pro sa morte de Fabo at istadu istabilidu chi si sunt respetados 4 deretos fundamentales, chi est unu de custos est su diritu èssere agiudados a mòrrere. Ma mancari bi siant sas leges abbarrat su problema de s’aplicatzione issoro”. E su resurtadu- sutalìniat Cappato – si bidet in sas rechertas continas de agiudu, pro ite  no essende·nche diretivas, protocollos de interventu, medas malàidos non retzint crarimentos dèpidos subra sos diritos issoro, e non resurtant casos de persones chi apant otentu su deretu a mòrrere in nosocòmios. “Antzis, s’ùnicu chi resurtat est cussu acanta una Asl s’est refudada de rispòndere a sa  recherta de si nd’andare fata dae un’òmine chi est in una situatzione comete  cussa de Fabiano”. “Sa realidade,- denuntziat  s’assòtziu Coscioni-, est chi in Itàlia si una lege non tenet protzeduras, si non sunt indicados determinados òbrigos,  non si podet auare, e duncas est comente chi no esistat. Serbit imbetzes una lege crara pro s’eutanasia, pro non dèpere semper finire in tribunale, una lege chi sa Corte costitutzionale at invitatu su Parlamentu a aprovare. Recherta mai iscurtada. Su puntu fundamentale est pròpiu sa tzentralidade de su Parlamentu acanta est firma dae sete annos sa lege de initziativa populare, pedida cun prus de 150.000 firmas. Persones chi isetant rispostas, bidu chi sa proposta  de lege no est mai istada nimancu discussa”, concruit Cappato.

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *