Imprentas 236 – Nùmeru serradu in sa facultade Meighina

Imprentas
Imprentas
Imprentas 236 - Nùmeru serradu in sa facultade Meighina
Loading
/

Imprentas 236 – Nùmeru serradu in sa facultade Meighina

Imprentas
Imprentas
Imprentas 236 - Nùmeru serradu in sa facultade Meighina
Loading
/

di Ivan Marongiu

Nùmeru serradu in sa facultade Meighina in sa Regione Sitzìlia. Sa proposta at a andare a s’esàmene de su Parlamentu natzionale

Primo firmatàriu est su parlamentare sitzilianu Salvatore Lentini chi at naradu de èssere satisfadu “pro su cunsensu” otentu dae s’Assemblea regionale sitziliana. Pro Lentini, sa crisi de su Covid at mustradu “sos efetos negativos de prus de 20 annos de restritziones a s’atzessu a sos cursos de làurea de s’àrea sanitària”. S’isperat est chi immoe“su Parlamentu natzionale chèrgiat collire custu signale” superende “unu mecanismu malu, chi penalizat  sas famìlias chi non podent agiudare sos fìgios”.

Est pro lòmpere in Parlamentu una proposta de lege pro s’abolitzione de su nùmeru serradu in sas Facultades de Meighina e de àteros cursos pro sas professiones sanitàrias. Si tratat de unu Ddl de initziativa de unu Cussìgiu regionale e, in particulare, de s’Assemblea regionale sitziliana, chi in sas dies coladas at aprovadu, sena cambiamentos, s'”Ischema de progetu de lege de propònnere a su Parlamentu de sa Repùblica, chi portat a s’Abolitzione de su ‘nùmeru serradu’ pro s’atzessu a sos cursos universitàrios. Abrogatzione de sa lege 2 austu 1999, n.264″ presentada dae Salvatore Lentini, Presidente Grupu Populares e Autonomistas – Idea Sicilia.

“So satisfatu pro s’ampru cunsensu cun cale s’àula at aprovadu sa proposta legislativa mea pro s’abrogatzione de su ‘nùmeru serradu’ pro s’ammissione a sos istùdios universitàrios”, at cummentadu in una nota su consigeri.

“Medas giòvanos italianos sunt custrintos a s’istesiare in àteros paisos acanta est prus fàtzile atzèdere a sas facultades sanitàrias, però cun medas costos in prus pro sas famìlias”

Intrende a sa minuda de su Ddl aprovadu dae s’Assemblea Regionale Siciliana, custu previdet s’abrogatzione de sos artìculos 1, 2, 3, 4 e 5 de sa lege 2 austu 1999, n. 264. In particolare su Ddl puntat a s’abolitzione de su nùmeru serradu pro sos cursos de làurea in Meighina e Chirurgia, in Veterinària, in Odontoiatria e protesi dentària, in Architetura, puru a sos cursos de Ispetzialìstica mèdica e a sos cursos de diploma universitàriu pro sa formatzione de su personale sanitàriu infermieristicu tècnicu e de sa riabilitatzione. Ma fintzas pro  cursos de làurea in Iscièntzias de sa formatzione primària e a sas iscolas de ispetzializatzione pro s’insegnamentu segundàriu.

Tocat a nàrrere però chi b’at chie est contràriu, mescamente medas mèdicos.

Su Ddl pro s’abolitzione de su nùmeru serradu in Meighina aprovadu dae s’Assemblea regionale sitziliana, difatis, non cumbinchet  su presidente de sa Federatzione Natzionale de sos Òrdines de sos Medicos Chirurgos e de sos Odontoiatras, Filippo Anelli. “In custa manera si creat unu disacatu mannu a sos giòvanos mèdicos laureados custrintos a si firmare in un’imbudu formativu in mancàntzia de unu nùmeru adeguadu de bursas de ispetzializatzione. Serbit una bera programatzione: a ogni làurea devet currispòndere una bursa de ispetzializatzione. Cumbidamus sa Regione Sitzìlia a modificare su progetu de lege, cunsentende a ogni laureadu de otènnere una bursa de ispetzializatzione o de formatzione in meighina generale”, afirmat Anelli.

“In prus tocat a nàrrere – concruit su presidente de sa Fnomceo – chi sa programmatzione de sos atzessos a sa facultade de Meighina devet rispòndere a una lògica de bisòngios beros de su Sistema sanitàriu regionale, in virtude de su turnover”.

De sa matessi idea est sa SIMEDET Sotziedade Italiana de Meighina Diagnòstica e Terapèutica, chi torrat a sutaliniare sa netzessidade de cambiamentos istruturales pro otènnere unu nùmeru de mèigos ispetzialistas majore a disponimentu de su Servìtziu Sanitàriu Natzionale. In custos meses, difatis, est essidu a campu in manera drammàtica comente custa siat unu de sos puntos dùbiles de sa Sanidade.

In Itàlia a s’istadu atuale non mancant sos laureados in meighina, mancant sos ispetzialistas. Sa capatzidade de formatzione ispetzialìstica post-lauream est inferiore siat respetu a su nùmeru de sos laureados in Meighina, siat respetu a su beru bisòngiu de sos mèigos ispetzialistas. Custu rapresentat unu beru apretu natzionale cun un’arriscu de provocare unu abbassamentu  calidativu de sa sanidade pùblica.

Dae oe a su 2025 ant a mancare a s’apellu prus de 15.000 mèigos ispetzialistas ma in su matessi tempus prus a mancu 6.000 mèigos laureados cada annu non tenent sa possibilidade de sighire in su percursu post-làurea e no ant a agatare perunu isbocu professionale.

Cada annu prus de 1.500 laureados in Meighina detzident de emigrare cara àteros paisos europeos in ue tenent sa possibilidade de s’ispetzializare e belle semper dae custos paisos non torrant, dae chi in cue retzint ofertas de traballu prus numerosas e prus vantagiosas.

In àteros faeddos su Sistema Itàlia investit, impreende fundos importantes ( 225 milliones de èuros) , pro formare e laureare unu grandu nùmeru de mèigos chi posca non benint impreados dae su Sistema Sanitàriu nostru.  S’Itàlia duncas, prima  los faghet laureare e posca los lassat andare.

Non pro àteru, abèrrere sos atzessos a sa facultade de Meighina diat àere comente cunseguèntzia sa de crèschere su nùmeru de sos mèigos chi non resessent a atzèdere a sa formatzione post-làurea e chi abarrant presoneris in su gasi naradu imbudu formativu, sende chi pro s’ora sa metade ebbia de sos laureados resesset a devènnere unu mèigu ispetzialista.

In custu limbo, suspesu intre làurea e ispetzializatzione, unu mèigu podet solu seberare si traballare sutapagadu e in cunditziones de seguridade malas in sas guàrdias mèdicas o ancora peus de traballare in sos ispidales in ue bi sunt cuntratos atìpicos, chi non tutelant sos deretos mancari su càrrigu de traballu e de responsabilidade siat praticamente comente  cussu de un’ispetzialista.

Ma comente si diat pòdere risòlvere custa situatzione?

Prima risposta: Aumentende sas iscolas de ispetzializatzione e sos logos disponìbiles pro mesu de sa crèschida de su nùmeru de sas bursas de ispetzializatzione universitàrias; ampliamentu de sa formatzione in sos ispidales non universitàrios de su territòriu, istituende unu canale de formatzione ispetzialìstica alternativu a su clàssicu percursu de ispetzializatzione, ma uguale, de s’esertzitare acanta sas istruturas de su SSN non universitàrias (Aziendas ospedalieras, IRCCS, presidios ospedalieres etc.), cun cuntratos de formatzione-traballu pro cussos chi no ant bintu su cuncursu natzionale.

Segunda risposta: Rendende s’ispetzializandu unu professionista a totu sos efetos, ma in contina formatzione, pro mesu de s’agiornamentu de su cuntratu de formatzione ispetzialìstica, aumentendelu a beru, e duncas istituende un’ùnicu canale formativu, dinàmicu e modernu, chi diat andare a sostituire siat sas bursas de ispetzializatzione natzionales chi sas bursas agiuntivas regionales; eliminatzione de su cuncursu natzionale chi si basat in una prova asètica e s’istitutzione de unu mètodu de valutatzione basadu subra collòchiu, currìculum, atitudines personales; formatzione contina de sos mèigos chi diant èssere ghiados e supervisionados de sighidu, ma insertados in unu cuntestu de traballu prus ampru, isfrutende totu sas istruturas de su SSN.

 

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *