Imprentas di Ivan Marongiu

Green eja, green washing no. Sos pitzocos italianos chircant sa (bera) sostenibilidade

Sos prus giòvanos sunt prus sensìbiles a sas chistiones ambientales. Ma sa crèschida de produtos birdes rendet prus difìtzile unu sèberu cunsapevole.

In sas manifestatziones de su Fridays for Future, sos isciòperos pro su clima ammaniados dae Greta Thunberg, s’islogan prus impreadu in sos cartellones e sos telefoneddos de sos milliones de giòvanos in pratza fiat custu: Su clima est cambiende, proite non cambiamus nois puru? Sa pregonta fiat indiritzada mescamente a sas generatziones betzas, cussas acusadas de àere portadu su pianeta a sa crisi climàtica. Sos giòvanos e sos giòvanos meda difatis, sunt giai cambiados meda, a cumentzare dae sa manera de fàghere sos achistos.

Sas generatziones noas, italianas e internatzionales, mustrant una sensibilidade prus manna pro totu su chi girat a fùrriu de sa sostenibilidade, adeguende sas abitùdines de consumu issoro a critèrios ecològicos. Cun un’ogru crìticu mescamente in sos cunfrontos de su gosi naradu “green washing”, s’ambientalismu de fatzada chi trasformat sa sostenibilidade in una chistione de marketing.

Giai sos gasi narados millennials, sos chi sunt nàschidos intre sos annos ’80 e sa prima metade de sos annos ’90, ant tratzadu unu caminu. Un’indàgine de s’Istitutu Toniolo, evidentziaiat giai in su 2019 comente prus de s’80% de sos intervistados fiat prontu a «cambiare sas abitùdines pròpias» pro firmare su caentamentu globale, cun una cuota de su 70% detzisu a seberare sos produtos de aziendas chi s’ammustrant impinnadas a beru in s’amparu de s’ambiente.

Su càmbiu de passu fintzas prus radicale est arribbadu cun sa gasi narada Generation Z, cudda de sos naschidos intre su 1996 e su 2010. Una chirca curada dae s’istitutu de Management de s’Iscola superiore Sant’Anna de Pisa pro Centromarca, at evidentziadu chi sos giòvanos meda sunt prus cunsapevoles de s’apretu climàticu: «belle su 70% de sos minores de 18 annos at afirmadu chi su cambiamentu climàticu est un’apretu globale, respetu a su 65% de sos chi ant un’edade cumprèndida tra 18 e 35 annos e su 66%, de cussos cun un’edade cumprèndida intre 36 e 59 annos».

No est semper istadu gasi. Fabio Iraldo, professore in s’Iscola Sant’Anna e in s’Universidade Bocconi de Milanu, ispiegat chi finas a unos deghe annos a oe s’assistiat a su paradossu de giòvanos e betzos acumonados dae una tzerta insensibilidade a sas chistiones ambientales. «No est chi sos giòvanos esserent prus pagu cunsapèvoles, ma fiant influentzados de prus dae àteras variàbiles comente  moda, marcas e conditzionamentos esternos– narat Iraldo – In 10 annos est  totu est cambiadu e oe est a s’imbesse: custa fàscia de giovanos no est prus disposta a atzetare totu a sa muda».

Su cambiamentu, narat Iraldo, naschet dae diversos fatores: majore formatzione iscolàstica e extraiscolàstica subra sas chistiones ambientales, càmbiu de sos modellos de riferimentu («Oe s’impinnu ambientale est devènnidu distintivu») e, craramente, una familiaridade cun su web chi aumentat s’oferta de informatzione. Sa càusa ambientale est sustentada dae sa polìtica, cun majores aspetativas de sas istitutziones, ma fintzas in sa cuotidianidade.

Pro esempru, cun s’achistu de produtos sustenìbiles, fintzas a unu prètziu prus caru rispetu a sa cuncurrèntzia. Una chirca de Ernst&Young, una sotziedade de consulèntzia, at rilevadu chi su 50% de sos intervistados millennial o generation Z est dispostu a pagare su 10% in prus pro unu produtu realizadu in manera sustenìbile.

Pro sas generatziones pretzedentes sa pertzentuale andat dae su 34% a su 23% de su campione totale. Sas impresas si sunt abbigiadas dae meda de su fenòmenu e chircant de s’adeguare. Est gasi chi su birde cumparet in totue, dae sas ampullas a sa cosa de bufare e a sa bestimenta, dae sos produtos pro sa domo a sa cunversione ecològica de s’indùstria de s’automobile. «S’oferta de produtos green sustenìbiles est in crèschida duncas. Ma no est in manera netzessària unu bene» at sutalineadu prof. Iraldo.

Difatis s’aumentu etzessivu de produtos green, o chi gosi si definint, at alimentadu fintzas sos falsos e at rèndidu prus cumplicadu distìnghere sas aziendas sustenìbiles a beru dae sas chi proponent solu formas de green washing. Su resurtadu est chi sos consumadores de sa Generation Z, a bias, sunt clientes de produtos  non rispetosos de s’ambiente.

Segundu sa chirca Sant’Anna, dae una banda sos giòvanos meda, 4 ogna 10, sunt portados a  s’informare meda subra sos produtos chi acuistant e in prus de su 33% de sos casos iscansionant su Qr  presente in s’eticheta de sos produtos (subra sos 24 annos sa pertzentuale est prus bàscia de su 19%).

Dae s’àtera banda sa cuota de under 24 chi còmporat produtos «a bassu impatu» siat inferiore de sete puntos pertzentuales respetu a cussa de su restu de sa populatzione (belle su 77% contra s’85%), biagende subra pertzentuales prus bassas fintzas in s’achistu dae aziendas chi ofrint postos de traballu seguros e sanos a sos dipendentes.

Nde essit a campu una contradditzione chi podet èssere risòrvida, narat Iraldo, cun una consièntzia majore e prus pagu «maniacale» respetu a s’impatu ambientale.

Su problema, non solu pro sos under 24, est su de tènnere sos trastos pro cumprèndere chie est a beru atentu a s’ambiente. «A unu tempus sa cuncurrèntzia fiat tra chie naraiat de èssere green e non lu fiat, oe imbetzes sa cuncurrèntzia est tra sos veros green e chie faghet green washing – narat Iraldo – S’arriscu pro sas generatziones de èssere espostos a imbrollos est artu meda».

Su trastu pro si difèndere dae su green washing est sa formatzione ebbia. Ma cale? «Serbit unu mègius connoschimentu sientìficu pro tènnere cuscièntzia subra su livellu de sustenibilidade de sos produtos» Matteo Colleoni, ordinàriu de Sotziologia de s’ambiente e de su territòriu e delegadu a sa sostenibilidade de s’Universidade Bicocca, tzitende duos de sos setores acanta si cuntzentrant prus logos comunos, trasportos e materiales, at naradu.

«Pro fàghere un’esèmpiu, si narat chi pro rèndere prus sustenìbiles sos trasportos tocat a superare sos motores a combustione – narat – Est beru, ma cantas bias s’est naradu chi tocat a  traballare fintzas subra sos materiales pro rèndere sos mezos prus lèbios? O ancora, cantas bias intendimus chi bisòngiat “eliminare totu sas plàsticas”?».

Sa bona noa est chi est creschende semper de prus sa dimanda de istrtzione e formatzione ad hoc, mescamente a livellu universitàriu. Cun unu ligàmine diretu tra teoria e partetzipatzione direta: «B’at unu cambiamentu forte meda, fortzis su cambiamentu prus importante de sos ùrtimos 10 annos – narat Colleoni – Si manifestat in sa recherta de sos istudiantes de fàghere parte de su governu de sa sostenibilidade acadèmica».

Ma s’aspetu prus interessante, narat Colleoni, est chi «si manifestat una relatzione direta tra su tema ambientale e sa responsabilidade individuale. E si biet mescamente in setores comente sa regorta diferentziada, s’achistu e consumu de produtos sustenìbiles e mobilidades. Cun resurtados chi si podent tocare in manera efetiva».