di Ivan Marongiu

Lèghere? Est unu giogu de pipios

S’isvilupu de su cherbeddu dipendet dae una cumplessa interatzione tra sos genes eredados dae su pipiu e sos istìmulos chi retzit in s’ambiente acanta si pesat. Ma custu isvilupu non protzedit in modu lineare. Su perìodu de vida intrauterina e sos primos duos tres annos a pustis de sa nàschida sunt unu momentu fundamentale pro s’isvilupu de s’istrutura tzerebrale: sa formatzione de sas retes neurales (sos “tzircùitos” formados dae neurones e sinapsi chi cunsentint a s’èssere umanu de imparare) difatis, in custa prima època de sa vida, est màssima. Bastat a pensare chi su cherbeddu de unu pipiu de 2 annos est duas bias prus ativu de su de unu mannu!

In custu protzessu, sa letura at unu ruolu fundamentale, in particulare pro s’isvilupu de sas funtziones de su limbàgiu. Duncas  est importante comintzare a lèghere a sos pipios in sos primos meses de vida. Ascurtare dae minores sos babbos chi leghent a boghe arta e su cuntatu primidiu cun sos libros, permitent a su pipiu de: isvilupare unu vocabulàriu prus ricu e tènnere prus  capatzidades de cumprensione lessicale e sintàtica; achirire in edade preiscolare sas cumpetèntzias chi ant a serbire pro imparare a lèghere e iscrìere; tènnere in edade iscolare prus capatzidades de letura, atentzione e memorizatzione e mègius rendimentos iscolàsticos.

In prus su cumpartzimentu de momentos de letura in famìlia est  pro su pipiu (ma fintzas pro s’adultu chi leghet) un’esperièntzia emotiva positiva meda, chi afòrtziat su ligàmine afetivu cun su genitore e su sentidu de s’autoistima. Pro custu sos libros non diant dèvere mai mancare in sa vida de unu pipiu, giai dae sos primos meses. Bidimus  ite podent fàghere sos genitores pro acurtziare sos pipios a sa letura, giai dae sa nàschida.

Dae 0 a 2 meses. In sos primos duos/tres meses de vida su pipiu at bisòngiu de istìmulos sonoros: mancari podet pàrrere curiosu, est importante faeddare a su pipiu, cantare cantzones o andiras (filastrocche). Su sonu de sa boghe de sas persones afetivas de riferimentu (e mescamente de sa mama) est un’importante istìmulu afetivu e cognitivu.

Dae 3 a 5 meses. Dae sos tres meses su pipiu comintzat a interagire in modu prus ativu cun s’ambiente e sas persones chi l’inghìriant, manu a manu chi sas cumpetèntzias motòrias suas e sensoriales progredint: riet, reconnoschet sos sonos e sa boghe de sos genitores, osservat sas manos, est incuriosidu dae sos ogetos. In custa fase, in prus de faeddare e cantare, su genitore podet comintzare a propònnere momentos de letura a boghe arta: est importante chi siat unu momentu de cumpartzimentu afetivu, trancuillu, sena sonos chi diant pòdere cunfùndere su pipiu (comente sa televisione alluta).

Dae sos 6 a sos 12 meses su pipiu achirit importantes cumpetèntzias neuromotòrias: comintzat a istare sètzidu sena agiudu, imparat a si mòvere a pampas e poscafàghere sos primos passos; animadu dae una curiosidade manna, esplorat in manera ativa su mundu chi l’inghìriat. Comintzant in custu perìodu fintzas sas primas formas de giogu autònomu.

Est custu su momentu pro propònnere a su minore libros “pro pipiu” chi issu at a pòdere pònnere in buca e manigiare, ma fintzas osservare. Tra sos 6 e sos 12 meses su minoreddu at a comintzare a girare sas pàginas de sos libros pro pipios e a s’interessare a sas imàgines, at a èssere capatzu de pedire a s’adultu de si lu lèghere e at a èssere bonu a l’abèrrere a sa parte giusta. In custa fase sa mama e su babbu podent lassare isfogare sa curiosidade naturale de su pipiu pro su libru, proponende momentos de letura cumpartzida. Sos genitores ant a pòdere inditare e dare unu nùmene a sas figuras e dimandare “ite est?”, lassende chi su pipiu inditet sa figura cun su pòddighe. Atentzione però: est normale chi sos tempos de atentzione siant cùrtzios meda. Tocat a imparare a reconnòschere sos signales chi su minore dat.

Dae sos 12 a sos 18 meses. A custa edade su pipiu podet  interagire cun sos libros in modu prus organizadu: comintzat a girare sas pàginas, a solu o cun s’agiudu de un’adultu, e comintzat a inditare sas figuras de gradimentu suo acumpangende su gestu cun unu sonu particulare de sa boghe o cun unu limbàgiu suo. Est pretzisu a iscurtare sas  rechertas suas, ma comintzende fintzas a lassare a su pipiu “su controllu” de su libru.

Dae sos 18 a sos 24 meses. Su pipiu a custa edade est a tretu de girare sas pàginas grussas una a sa bia in autonomia e imparat a bellu a bellu a girare sas pàginas de paperi fines de sos libros chi agatat in domo, a bias impreat su libru comente ogetu de transitzione. Durante sa letura de s’adultu, su minore est capatzu de numenare sas figuras prus familiares e a insertare faeddos in sas istòrias chi connoschet. Faghet finta de lèghere libros a sas pipias de tzàpule e a sos giogos, repitet parte de sas istòrias chi connoschet bene. Sa mama e su babbu podent comintzare un’interatzione prus manna cun sas istòrias contadas, mancari ponende in relatzione sos fatos de s’istòria cun sas esperièntzias de vida de su pipiu. Sos libros diant dèvere devènnere parte de sa vida de ogna die de su pipiu e semper prima de si dormire. Durante sa letura faghent a fàghere pregontas simples a su pipiu (ite? cando? pro ite?), lassendeli su tempus de rispòndere opuru lèghere solu una parte de sa frase e lassare chi su pipiu la cumpletet. Fintzas a custa edade s’atentzione de su pipiu est variàbile: duncas est lègius a no insìstere chi est istracu o isvagadu.

Dae sos 2 a sos 3 annos. Su pipiu imparat a manigiare a solu sas pàginas de paperi fines e las girare a in antis e in dae segus pro chircare sas figuras preferidas. Comintzat a pònnere in relatzione su testu e sas imàgines e protestat si s’adultu cando est leghende un’istòria si faddit o càmbiat unu faeddu. In custa fase tocat a cumentzare a seletzionare sos livellos de dificultade de sos libros chi si leghent cun su pipiu: libros tropu simpres l’ant a infadare, libros tropu difìtziles l’ant a privare de su pràghere de cumprèndere. E mescamente tocat a èssere prontos a lèghere su matessi libru milli bias, semper in su matessi modu e cun sos matessi faeddos!

Dae sos 3 a sos 4 annos. A custa edade su pipiu at prus capatzidades de atentzione e ischit ascurtare istòrias prus longas. Impreat su libru in modu apropriadu, cumprendet ite est su testu iscritu e curret cun su pòddighe sa riga de testu. Comintzat a reconnòschere calicuna lìtera e a proare a la iscrìere. Ischit contare sas istòrias chi connoschet bene.

Est importante cando si leghet unu libru a interagire cun su minore, a li fàghere pregontas e a li lassare contare partes de s’istòria. In su pròpiu momentu su pipiu devet essere lìberu de disegnare e iscrìere sas lìteras prus fàtziles. Sos genitores devent frecuentare cun regularidade sa biblioteca cun sos pipios, a manera chi potzat partetzipare a momentos de letura de grupu e seberare e pigare in prèstidu sos libros chi disìgiat.

Dae sos 5 a sos 6 annos. In s’ùrtima fase de s’edade preiscolare su pipiu podet ascurtare istòrias longas, fintzas de 10-20 minutos, est a tretu de faeddare bene e de interagire in modu cumplessu e personale cun s’istòria contada. Sa mama e su babbu devent favorire totu sas ocasiones de letura: acumpangende su pipiu in biblioteca, in modu chi potzat seberare sos libros chi preferit, creende a s’internu de sa vida domèstica momentos dedicados solu a sa letura.

Bene, custos sunt sos cunsìgios chi sos espertos dant a sos genitores pro istimulare sos pipios a sa letura giai dae canso sun pipios minores. Immoe tocat a los pònnere in pràtiga. Bona Letura!!!