Imprentas di ivan Marongiu

Itàlia prima in s’Unione Europea pro obesidade giovanile: unu pipiu ogna bator est in subrapesu

In Itàlia prus de 2 milliones de pitzocheddos e pitzocos tra 3 e 17 annos sunt subrapesu (unu ogna bator, est a nàrrere su 25 de su totale) e belle 2 milliones non pràticant isport e atividade fìsica. Sa fotografia de s’Istat evidèntziat sas dificultades de sas generatziones noas a sighire abitùdines curretas in s’alimentatzione, fintzas si bi sunt sinnales de miglioramentu. S’obesidade no est solu una chistione de Kg in prus, difatis su sovrapesu causat fintzas cunseguèntzias econòmica e reduit su Pil de su 2,8%, ma no est custu su tema. Sos giòvanos restant imboligados in unu tzìrculu vitziosu”perigulosu”  in ue a su pagu movimentu s’acumpàngiat una disponibilidade contina de cosa de papare rica de carboidratos, grassos e de tzùcaru, sena contare sas bèvidas gassadas e sos durches. Est unu problema non solu italianu. In sos paisos de s’Ue, in mèdia, est obesu belle unu pipiu ogna oto tra sos 7 e sos 8 annos. Tzipru, Itàlia, Ispagna, Grètzia e Malta  mustrant sos balores prus artos; Danimarca, Norvègia e Irlanda cussos prus bassos.

B’at, duncas, una chistione territoriale. Fintzas in Itàlia “s’etzessu de pesu tra sos minores creschet in manera significativa colende dae Nord a Sud cun pertzentuales artas mescamente in Campània, Calàbria, Sitzìlia e Molise”. Sos piseddos sunt prus portados a ingrassare, narat s’Istat, si sos genitores sunt in subrapesu o obesos: difatis l’ant a èssere fintzas sos fìgios in su 37,6% de sos casos contra su 18,8% de chie tenet ambos sos genitores normopesu. Esistet s’arriscu cuncretu chi a su mancu “unu tertzu de sos pipios e belle sa metade de sos pitzocheddos mannos in subrapesu abarrent in custa cunditzione fintzas a mannos”. Segundu s’Istat costumant a èssere subrapesu  pipios e piseddos chi bivent in famìlias cun pagas risursas econòmicas e unu bassu livellu de istrutzione. Sa cuota de pipios chi pesat tropu est difatis uguale a su 19% tra cussos chi bivent in famìlias cun genitores laureados, ma lompet a su 30% si sos genitores no ant tìtulos superiores a cussos de s’iscola de s’òbrigu. S’istitutu de istatìstica, però, narat ca b’at sa possibilidade de invertire custa tendèntzia si s’isfrutat mègius su tempus lìberu e si si consumat prus berdura e fruta comente ismùrgiu. Sos datos natant chi su 74% de pipios e adolescentes, consumat fruta e berdura ogni die, ma solu su 12,% arribbat a 4 o prus portziones. Sa tendèntzia est in miglioramentu,  ma faghet a fàghere de prus. Sa matessi cosa balet pro s’isport.

Sos datos de s’Istat cointzident cun cussos de s’Istitutu superiore de sa sanidade chi in unu comunicadu at naradu chi sos pipios italianos sunt pagu ativos e papant male. Carchi passu a in antis b’est istadu, ma s’Itàlia sighit a èssere, tra sos paisos europeos, cun sos balores prus artos de obesidade tra sa populatzione in edade iscolare. A analizare sos datos est istadu OKkio alla Salute, su sistema de bardiamentu natzionale coordinadu dae su Tzentru natzionale pro sa Preventzione de sas maladias e Promotzione de sa Salude (CNaPPS) de s’Istitutu Superiode de Sanidade, chi dae pagu est istadu designadu comente tzentru de riferimentu Oms pro s’obesidade infantile. “Est unu reconnoschimentu importante – at naradu  su Presidente de s’Iss, Silvio Brusaferro – pro ite pro s’Istitutu est tzentrale meda sa promotzione de istiles de vida sanos mescamente in sa populatzione giovanile ca dae issas chi dipendet sa calidade de sa vida, su benèssere e duncas sa sostenibilidade de sos sistemas sanitàrios de cras”.

Segundu  s’Iss, chi comente in sos annos pretzedentes at esaminadu prus de 50.000 pipios e ateretantas famìlias, sos genitores ant decraradu chi belle unu pipiu ogna duos a mangianu non faghet un’ismùrgiu adeguadu, unu ogna 4 bufat ogna die bèvidas cun tzùcaru e gassadas, e consumat fruta e berdura prus pagu de una bia a sa die. Sos legùmenes sunt consumados prus pagu de una bia a sa chida dae su 38% de sos pipios e belle sa metade de sos pipios papat pititos ipercalòricos prus de 3 dies a chida. Fintzas in sa faina fìsica diat èssere netzessàriu un’impinnu magiore: unu pipiu ogna 5 no aiat fatu atividade fìsica sa die pretzedente a s’intervista, prus de su 70% no andat a iscola a pè o in bitzicleta e belle sa metade colat prus de 2 oras a sa die pompiende sa TV, su tablet o su telefoneddu. Pro su chi interessat sas oras de sonnu, imbetzes,  belle su 15% dormit prus pagu de 9 oras a note.

Ma est sa percetzione de sas mamas chi corfit de prus : su 59,1% de sas mamas de pipios ci faghent pagu movimentu pensat chi sos fìgios fatzant un’atividade fìsica adeguada; su 40,3% de sos pipios subrapesu o obesos segundu sas mamas pesant pagu. E su 69,9% de sas mamas de pipios subrapesu o obesos pensat chi sos fìgios papant su tantu giustu.

“Mancari sos datos nos mustrant carchi megioramentu, tocat a sighire a insìstere cun sas istrategias de preventzione e promotzione de sos istiles de vida curretos – at naradu Angela Spinelli, diretora de su Tzentru natzionale pro sa Preventzione de sas maladias e Promotzione de sa Salude de s’Iss – fintzas in custu cuntestu pandèmicu atuale e fintzas durante sos àteros possìbiles perìodos de isulamentu. Si esseremus obrigados a istare in domo podimus aprofitare de s’ocasione pro trasformare custa situatzione in una oportunidade noa de salude, modifichende in mègius sas abitùdines alimentares nostras e faghende movimentu fintzas in ambientes istrintos comente podent èssere cussos de una domo o de un’apartamentu”.

A livellu regionale sa Campània ghiat sa classìfica de sos pipios subrapesu e obesos, sighida dae sa Calàbria. Ma fintzas Pùglia e Sitzìlia, Basilicata, Abbruzzo Molise e Lazio no andat mègius: subrapesu e obesidade corfint prus de su 30% de sa populatzione infantile. Bolzano e sa Badde de Aosta ebbia sunt suta de sa mèdia natzionale. E in Sardigna? In s’ìsula nostra su 0.25% de sos pipios resurtat in cunditziones de obesidade grave, su 3,55% resurtat obesu, su 17,8% subrapesu, su 76,1% normopesu e su 2,28% sotapesu.  Fintzas in Sardigna sas càusas sunt sas abitùdines alimentares isballiadas e sa paga atividade fìsica: s’8% de sos pipios brincat su primu ismùrgiu; su 33% lu faghet in modu no adeguadu (est a nàrrere cun una cantidade non echilibradas de carboidratos e proteinas); su 53% faghet una merenda de metade manginu tropu bundantziosa. Sa parte prus manna de sos pipios sardos non consumat sas giustas cantidade de fruta  e berdura racumandadas.

Sighende semper a abarrare in Sardigna,  su 34% de sos pipios pràticat isport non prus de un’ora a sa chida e su 24% faghet movimentu pro non prus de un’ ora a sa chida. Su 44% tenet sa televisione in s’aposentu de letu, su 41% pòmpiat sa TV e/o giogat cun sos videogiogos/tablet/telefoneddu pro prus de 2 oras a sa die. E posca b’at sa percetzione isballiada de sos genitores: “A dolu mannu – sutalìniat Manuela Piras, nutritzionista e referente regionale de s’iscuadra multidisciplinare INCO  chi at esaminadu sos datos de sa Asl de Casteddu- in Sardigna puru su 37% de sas mamas de sos piseddos subrapesu pensat chi su fìgiu non peset meda”. A influire in manera negativa b’est istada fintzas s’epidemia de Covid e su perìodu de cunfinamentu, chi at portadu medas pipios “a papare de prus, a dormire in mèdia una mes’oras in prus a sa die e a colare chimbe oras in prus a sa die pompiende televisione, computer o tzellulare”.

“A pustis de sos mese de inserru amus registradu – ispiegat sa nutritzionista – sìntomos de stress post-traumàticu, cunfusione e arrenegu. S’ànsia e su stress ant portadu sos pipios a papare de prus e peus. Pro sa timoria de sa mancàntzia de cosa de papare, sa gente at fatu provista de medas alimentos cunfetzionados a iscadèntzia longa, e prus pagu alimentas friscos. Custu at causadu un’aumentu de pesu cun una ridutsione de s’assuntzione de particulares nutrientes presentes in sa fruta e in sa berdura friscas, tìpicas de sa dieta mediterrànea, chi sunt unu rimèdiu sanu pro prevènnere sas maladias cardiovascolares. In prus, cun su tempus b’est fintzas sa ridutzione de s’atividade fìsica chi contribuit, cun s’aumentu de pesu, a s’aumentu de s’istadu infiammatòriu in s’organismu.

Segundu sos nutrizionistas  pro cuntrastare su problema de s’obesidade tocat a sighire una pariga de règulas, e non sos minores ebbia: – Riservare prus tempus a sa preparatzione de sos pastos; – Dedicare prud tempus a s’ismùrgiu e, si in domo abitant prus persones, est mègius a papare totu paris pro cumpartzire custu importante pastu de sa die; – Aumentare su consumu de vegetales e legùmenes chi a bias, pro motivos de tempus, non si preparant meda; – Consumare sa parte prus manna de sos alimentos in sa prima parte de sa die, abitùdine chi podet agiudare a ingrassare prus pagu e a dormire mègius; – Evitare de papare màndigos lestros o giai brontos. Si tratat de inditos simpres, ma chi faghent sa diferèntzia.