Imprentas 97 – Biden at numenadu a Rachel Levine a sa Sanidade

RMC - Radio Macomer Centrale
Imprentas 97 - Biden at numenadu a Rachel Levine a sa Sanidade
/

Biden at numenadu a  Rachel Levine a sa Sanidade, unu sìmbulu pro totu sas persones trans e emarginalizadas de sos USA

Joe Biden at seberadu a Rachel Levine, pediatra transgender, comente sutasegretària a sa Sanidade. Si tratat de una nòmina istòrica, dae chi est sa prima bia chi una persone trans coberit una càrriga in su guvernu federale de sos Istados Unidos. Levine, chi fiat giai segretària a sa Sanidade de sa Pennsylvania e at apidu unu ruolu de fundamentu in sa gestione de sa pandemia, s’agiunghet in custu modu a un’esecutivu chi, comente at contadu sa Cnn, rapresentat belle totu  sos grupos sotziales e ètnicos de su Paisu.

Levine est originària de su Massachusetts e at 64 annos. Laureada a Harvard e a sa Tulane University School of Meighinas, s’est ispetzializada in Pediatria – matèria chi insegnat a su Penn State Colleges of Medicine – e pro unos cantos annos est istada consulente pro sas chistiones sanitàrias de sa Pennsylvania, e  in su 2018 est divenida segretària a sa Sanidade.

Comente at contadu a su Washington Post, Levine timiat chi s’identidade sua de gènere poderet impedire sa carriera polìtica sua, ma custu no l’at firmada a dare una imprenta sotziale detzisa a su traballu suo. S’interessu printzipale de Levine, in sos annos suos de segretària de sa Sanidade, est istadu su de gherrare s’epidèmia de opiàceos. In sos ùrtimos tempos, a causa de sa deregolamentazione de custas meighinas chi benint prescrìvidas pro illeviare sos dolores continos, in medas sunt divenidas dipendentes. Dae su 1999 a su 2017, in sos Istados Unidos sas mortes pro overdose de òpiu  sunt aumentadas de bator bias, colende dae 8.000 a prus de 47.000 a s’annu. Cun una delìbera, Levine at istabilidu chi ogni pùblicu ufitziale de sa Pennsylvania depat giughere semper su naloxone fatu, una meighina chi firmat s’overdose de opiaceos, e nde at liberalizadu sa bèndida in sas potecarias. Sas propostas suas sunt funtzionende:  sas 5.396 mortes ligadas a sos opiaceos registradas in su 2017, sunt coladas  a 3.954 de su 2020.

Ma unu de sos campos de atzione prus importantes de sa pediatra est sa salude mentale de sos piseddos, mescamente de  sa comunidade LGBTQ+. In s’ispidale pediàtricu de sa Penn Bistadas University difatis fundadu at unu programma pro gherrare sos istorbos alimentares tra sos prus giòvanos e s’est fata promotora de medas progetos pro educare sos dutores a sas problemàticas e a sos bisòngios de sas persones trans.

Est craru chi sa nòmina de Levine non est ligada a sas cumpetèntzias suas ebbia, ma est fintzas su sìmbulu de unu cambiamentu politicu importante. Sa gestione de sa sanidade in s’amministratzione Trump est istada unu fallimentu totale, mescamente pro su chi riguardat su Covid. Su “pianu sanitàriu” de Trump, chi diat àere dèpidu riformare s’Obamacare e abbassare sos prètzios de sas meighinas de su 90%, paret chi non siat stadu nemmancu ammaniadu. Pro su chi interessat s’epidemia de Covid, in prus, Trump, at poderadu pro paritzos meses una lìnia negatzionista, siat sutavalutende sa pericolosidade de su virus, siat acusende sa Tzina de l’àere cuncordadu in laboratòriu. No est istadu impostu niunu cunfinamentu  generalizadu e sa responsabilidade de sa gestione de sa crisi sanitària est torrada a rùere totu subra sos guvernos natzionales, cun resurtados tràgicos. Non si podet nàrrere de seguru chi sa sanidade cun Trump esseret in favore de sa gente: durante sa pandemia, sa prioridade sua est semper istada cussa de projetare s’immàgine farsada de unu Paisu in ue totu andat totu bene, mescamente s’economia. Rachel Levine, chi est istada sa cara de s’apretu sanitàriu in Pennsylvania, at adotadu una lìnia prudente, imponende su cunfinamentu e àteras limitatziones chi nd’ant pesadu sas crìticas de sos Repubblicanos, chi imbetzes daiant coddu sa lìnia de Trump.

Ma Levine rapresentat su sèberu mègius de Biden  fintzas pro s’identidade sua de gènere. In sos Istados Unidos sos deretos de sas persones trans durante sa presidèntzia de Trump non sunt mai istados respetados: segundu su National Center for Transgender Equality, in bator annos, s’ex presidente at firmadu 72 atos discriminatòrios. Sa die de s’inauguratzione sua, dae su situ de sa Domo Bianca est isparidu ogni riferimentu a sa comunidade LGBTQ+. Una de sas primas atziones suas comente  presidente est istada cussa abrogare su “Tìtulu IX”, una lege de Obama chi amparaiat sos istudiantes dae sas discriminatziones. Custu Tìtulu fiat importante siat pro prevènnere e gestire sos medas  casos de violèntzia registrados in sas universidades americanas, siat pro tutelare sas persones trans s’in casu su personale iscolàsticulis proibiret de impreare sos bagnos segundu su gènere de eletzione. In austu, sa segretària de s’Istrutzione Betsy Devos at firmadu unu “Tìtulu IX” nou meda critivadu,  pro ite imbetzes de tutelare sas vìtimas, tutelat de prus  chie benit acusadu, permitende, pro esèmpiu, a sos abogados de sa persone acusada de interrogare a chie at fatu denuntzia durante sa fase de sas indàgines, cosa chi prima fiat proibida  in sos casos de violèntzia sessuale in sas iscolas e in sas universidades.

Su casu prus ispantosu de  s’amministratzione Trump contra sa comunidade transgender est istada però sa definitzione chi su Dipartimentu de sa Salude e de sos Servìtzios Umanos de sos Istados Unidos de Amèrica at dadu de “sessu” in sos documentu de sos trans, eliminende sa distintzione tra cust’ùrtimu e su gènere. Segundu custa definitzione introduida in su 2018 pròpiu in su “Tìtulu IX”, “Sessu identìficat s’istadu de una persone comente  mascru o fèmina, basende·si subra  sos tratos biològicos immutàbiles, identificàbiles dae sa nàschida o prima de issa. Su sessu indicadu in su tzertificadu de nàschida de una persone depet costituire sa proa definitiva de su sessu de una persone, francu s’obietzione de una prova genètica afidabile”. Custa definitzione esponet duncas a sas discriminatziones totu sas persones chi s’identìficant in unu sessu diferente dae cussu assignadu a sa nàschida.

Tra sas àteras atziones de Trump in cust’àndala, b’at fintzas sa proibitzione pro sas persones trans de intrare in s’esèrtzitu e fintzas sa possibilidade de sos dutores de si refudare de curare sas persones trans in base a sos cumbinchimentos religiosos issoro. S’annu coladu, difatis, sa definitzione noa de “sessu” est istada adotada fintzas pro su chi interessat sas protzeduras mèdicas. In pràtica, ispiegat su Guardian, custa polìtica noa “permitet a su personale mèdicu e a sas cumpangias assegurativas chi retzint fundos istatales de refudare de praticare o cugugiare tratamentos relativos a su càmbiu de sessu”.

Sa nòmina de una figura comente Rachel Levine est su signale craru chi custos bator annos de disamistade sunt acabados. Non si tratat solu de unu sìmbulu: Levine at a àere unu ruolu importante pro rimediare a sos provedimentos de Trump chi a bellu a bellu ant esclùdidu sas persones trans dae su sistema sanitàriu e l’at a fàghere cun sa consièntzia de una persone chi at bìvidu in sa carena sua sa discriminatzione. Pròpiu pro su chi riguardat sa chistione de sos bagnos, una foto de Levine est istada impreada pro fàghere campagna transfòbica dae su deputadu repubblicanu Allen West, chi l’at publicada in Twitter cun sa didascalia: “Dimanda: ses in unu bagnu pùblicu e intrat custa persone. Ite dias fàghere?”.

Sos sèberos de s’amministratzione Trump in mèritu a s’identidade de gènere, comente  sutzedet semper in custas situatziones, sunt prus ideològicas chi non sientìficas. Fintzas Nature, sa rivista prus importante de su setore, l’at naradu sardu sardu: sa definitzione noa de gènere non at bases sientìficas e “sos tentativos polìticos de incuadrare sas persones no at nudda de bìdere cun sa sièntzia”. A dolu mannu, però, sas cunsighèntzias issoro sunt meda cuncretas: sos episòdios de persones chi li sunt istados negados tratamentos sanitàrios in sa base de s’identidade de gènere issoro sunt semper prus fitianos. No at a èssere unu còmpitu fàtzile torrare a istabilire sas leges de Obama e burrare sos medas provedimentos de Trump chi ant torradu semper prus difìtzile sa vida de sas persones trans in sos Istados Unidos, ma Biden paret chi apat  giai agatadu sa persone giusta pro lu fàghere.

 

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *