Imprentas 85 del 05.03.2021 di Ivan Marongiu
Dae sa Sardigna a sos Istados Unidos: su casu misteriosu de sa famìlia Sodder
Su 24 de nadale de su 1945 sa famìlia Sodder, maridu, mugere e noe de sos deghe fìgios issoro, fiat colende sa serada de sa vigìlia de Nadale in sa domo de Fayetteville, in West Virginia. Ma de ocasione de festa e de divertimentu cussa serada si fiat trasformada in una tragèdia chi diat àere tentu cunseguèntzias in sos annos sighentes puru, fintzas a sas dies nostras. In sa note, difatis, aiat pigadu fogu sa domo e in s’intzèntziu aiant pèrdidu sa vida chimbe pipios, ma sos corpos issoro non sunt istados mai agatados. Unu fatu chi, paris cun medas àteras incongruèntzias, at giutu sos genitores a crèere chi sos fìgios, in realidades, esserent istados furados o mortos, ispinghende·los a chircare sa beridade pro totu su restu de sa vida issoro.
Custu contu cumentzat cun George Sodder, chi dae sa Sardigna fiat lòmpidu a sos Istados Unidos. Leghende s’istòria de George Sodder, a s’anàfrade Giorgio Soddu de Tula, in provìntzia de Tàtari, non si podet faghet a mancu de ammirare sa perseveràntzia sua e su determinu suo. Emigradu comente medas sardos de cuss’època pro chircare de cambiare e migliorare sas cunditziones de vida sua, fiat andadu a chircare fortuna in sos Istados Unidos, fininde a traballare in s’indùstria ferroviària de sa Pennsylvania. Pagu tempus a pustis si fiat istabilidu in West Virginia, acantu aiat fundadu una cumpangia non manna meda pro su trasportu de su carbone. Est istadu pròpiu inoghe chi at connotu a Jennie Cipriani, fintzas issa de orìgines italianas, cun sa cale aiat detzisu de si faghere una famìlia, beneita dae s’arribu de deghe fìgios.
Su sero de sa vigìlia de Nadale de su 1945, sa signora Sodder fiat andada a dormire chitzo cun sa pitzinna prus minore, permitende a sos àteros fìgios de abarrare pesados pro unu pagu de tempus in prus. Cara a sa una e mesa de note sa famìlia fiat istada ischidada dae su fragu de su fumu chi aiat imboddiadu totu sa domo. Intro de pagu tempus si fint abigiaos chi fiant brusiende totu sos aposentos e ant cumintzadu a nde bogare sos pipios foras de domo pro los sarbare. Totus fiant chèssidos a si fuire e a si pònnere in sarbu, francu sos chi dormiant in su pranu prus artu, Maurice, 14 annos , Martha, 12, Louis, 9, Jennie, 8 e Betty, 5.
De cussa note tràgica però, sunt medas sas cosas chi non torrant e chi non giughent nisciuna ispiegatzione. Sos tentativos de mutire sos pompieris, difatis, non fiant andados in portu, sende chi su telèfonu non funtzionaiat. Custu fatore aiat causadu unu ritardu mannu in sos sucurros, chi fiat arribbados solu a mangianu, cando oramai sa domo fiat totu brusiada.
George Sodder aiat chircadu tando de sarvare sos chimbe pipios a solu, pighende in su muru e seghende su bidru de sa bentana de su pranu superiore cun sas manos. Prenu de sàmbene aiat chircadu a sa disisperada s’iscala chi aiat impreadu pagas dies prima, ma non l’aiat agatada in perunu logu. No ancora rassignadu, aiat pensadu de impreare unu de sos autocarros cun sos cales carraiat su carbone, ponende·lu in suta de sa bentana e faghende falare sos pipios. Ambos sos càmions, però, no aiant postu in motu, mancari sa die in antis funtzionarent in modu perfetu.
Custa sèrie de eventos chi podimus definire isfortunados aiat fatu acabbare, in su giru de una pariga de oras, su bisu americanu de sos Sodders. De cussu bisu fiat abarrada sa chinisa ebbia. Sa domo distrùida, sos pipios pèrdidos pro semper. Sos vìgiles de su fogu, chi a sa fine fiant arribbados a su logu de su disacatu, aiant chircadu sos corpos de sos minores, ma non fiant chessidos a agatare nudda, nemmancu sos ossos. S’indàgine aberta a pustis de custu fatu aiat istabilidu chi a causare su fogu fiat istadu unu cortotzircùitu a s’impiantu elètricu. Sende ca sa domo fiat totu de linna, gosi comente benint fatas belle totu sas domos residentziales in sos Istados Unidos, su fogu aiat caminadu a sa lestra, colende in deretura dae su primu a su segundu pianu. Sa politzia iscientìfica fiat arribbada a custa conclusione e su casu fiat istadu cungiadu ufitzialmente in pagu tempus, sena faghere medas indagines.
Ma si fiat tratadu a beru solu de un’intzidente isfortunadu o est istadu calicunu chi at postu de propositu su fogu? S’episòdiu de s’iscala chi non fiat in su logu suo e de sos autocarros chi non funtzionaiant aiant fatu pensare non a un’intzidente, ma a unu pianu criminale istudiadu a sa minuda. S’iscala, difatis , non fiat istada prus agatada e duncas fiat istada furada. Unu controllu fatu subra sos autocarros aiat istabilidu chi sos mezos fiant istados sabotados dae calicunu. In prus dae su raportu tècnicu fatu dae un’espertu si fiat istabilidu chi sa lìnia telefònica non funtzionaiat no a càusa de su fogu chi aiat brusiadu sos filos, ma pro more de una manomissione fata dae un’angenu.
Sos Sodder non si fiant cumbintos e aiant cumentzadu una gherra longa in chirca de sa beridade. Sos genitores Aconcados chi sos chimbe fìgios esserent galu bios, forsis furados dae carchi indivìduu non identificadu, in sos annos imbenientes aiant interpelladu sa FBI, espertos e investigadores privados pro los agiudare a agatare sos fìgios. Una perìtzia fata dae su Smithsonian Institution, una rivista iscientìfica acanta est possìbile lèghere totu s’istòria de sos Sodders, at istabilidu sa presèntzia de ossos umanos in su terrinu de sa domo. Cussos ossos però, at notadu s’importante istitutu americanu, non fiant cumpatìbiles cun s’edade de sos fìgios iscumpartos e fiant, cun meda probabilidade, presentes in su logu meda tempus prima de s’intzidente.
Totu custos fatos aiant cumbintu sos genitores a sighire a chircare e a indagare. George Sodder aiat cumentzadu a biagiare sena pasu in totu s’Amèrica in chirca de indìtzios, fintzas a sa morte sua, in su 1968. In su matessi annu, sa signora Sodders aiat agatadu in sa cassita de sas lìteras una missiva anònima cun sa foto de unu piseddu chi s’assimigiaiat meda a Louis, unu de sos pipios isparidos, ma in sa fotografia non b’aiat nessunu indìtziu utile pro arribbare a s’identidade de cussu piseddu misteriosu.
In su 2017 Giangavino Dessena, òmine betzu de 88 annos de Tula, at incarrigadu sas netas de fàghere una chirca a pitzu de unu tziu suo, emigradu in sos Istados Unidos a cumintzu Noighentos. Comente at iscritu L’Unione Sarda, sas piseddas cando ant cumentzadu sa chirca fiant abarradas ispantadas. In deretura nche sunt imbàtidas in un’istòria istrana de cronaca niedda chi chistionaiant de su fogu chi aiat brusiadu sa domo cun is pipios in intro. Cuss’istòria allegaiat propiu de George Sodder, su parente issoro mòvidu in America chi no aiat prus fatu ischire nudda de isse, ma chi sighiat a bìvere in sos regordos de su mannoi e de sos betzos de sa bidda.
Comente si podet pensare, su fatu aiat mòvidu sa curiosidade de sas neta chi suntt resèssidas a si pònnere in cuntatu cun Jennie Henthorn, una de sos nebodes de George, chi at mutidu dae s’Amèrica a sos familiares de Tula, de sos cales non connoschiat s’esistèntzia. Sa pisedda las at ringratziadas pro àere fatu connòschere custa incredìbile istòria fintzas in sa terra de orìgine ssoro. Difatis sa vitzenda in Amèrica est famada meda, e nde sunt istados bogados libros de argumentu mafiosu. Sos Sodder supravìvidos a s’intzidente aiant sighidu a publitzizare su casu e a indagare. Su matessi sos fìgios issoro. Paris cun sos residentes prus betzos de Fayetteville sunt lòmpidos a crèere a beru in sa pista mafiosa sitziliana. Difatis sa mafia locale aiat pedidu sa tangente a George, chi però si fiat refudadu de pagare.
De su fatu nd’at allegadu in su 2015, Sylvia Sodder Paxton, sa prus giòvana de sa famìlia chi si fiat sarbada dae su fogu: “So istada s’ùrtima a essire dae domo, e dae tando apo sighidu semper a chircare sos frades meos”, at naradu a sa Gazette-Mail nel 2013. Issa difatis pensat galu chi sos carrales nos siant mortos in s’intzèndiu, ma chi siant istados furados prima de su fogu. George Bragg, un’autore locale chi at publicadu in su 2012 unu libru chi allegat de su casu a titulu West Virginia’s Unsolved Murders, at iscritu: “La logica ti dice che probabilmente sono bruciati nel fuoco, ma non puoi sempre seguire la logica”.