di Ivan Marongiu

Gasi sos millennials ant fatu de su traballu flessìbile una virtude

Tenent tassos de iscolarizatzione chi sa generatziones no ant mai tentu, tenent fàmene de connoschèntzia, imparant a sa lestra ma ischint giai ite los isetat in su mundu de su traballu: impignu, flessibilidade, discontinuidade e una pensione sempre prus largana. Custu est su benidore de sos Millennial (sos nàschidos tra su 1980 e su 1995, chi intro su 2021  ant a rapresentare prus de unu tertzu de sa fortza traballu mundiale) contadu dae issos matessi: unu raportu fatu dae ManpowerGroup chi at intervistadu  19.000 giòvanos in 25 Paisos, paris cun 1.500 manager addetos a sas assuntziones. Mancari gasi  sunt belle totus otimistas, ma sos italianos prus pagu.

Sos millennial sunt torrende a definire su raportu tra datore de traballu e dipendente. Discendentes de sas generatziones de sos annos Otanta e Noranta cun sos postos de traballu prus pagu seguros, immoe custos millennial sunt intrados in su mercadu de su traballu durante una retzessione globale caraterizada dae livellos rècord de disocupatzione de giòvanos, tziclos econòmicos chi cambiant a sa lestra, cun sa domandas de abilidades professionales noas in aumentu. Mancari totu custu, sos 2/3 de sos millennial sunt bastante fiduciosos subra sas prospetivas pro su traballu. Ses ogna deghe sunt seguros chi si cras benneret a mancare sa printzipale fonte de rèditu issoro diant pòdere agatare unu traballu ateretantu bonu o fintzas mègius in su giru de tres meses. In su cumplessu, sos giòvanos de Istados Unidos, Mèssicu, Tzina, Isvìtzera e Germània sunt prus otimistas, mentras sos de Giapone, Grètzia e Itàlia prus pagu. No est difìtzile cumprèndere pro ite. Su traballu non los assustat.

Segundu sos datos de sa chirca, su 73% de sos millennials decrarat de traballare prus de 40 oras a sa chida e belle unu cuartu prus de 50 oras a sa chida: in particulare sos indianos (52 oras), sighidos dae messicanos e tzinesos (48 oras). S’Itàlia s’agatat a cuota 43 oras paris a Germània e Ispagna. A livellu mundiale, su 26% de sos giòvanos de custa fàscia de edade faghet duos o prus traballos pagados.

«Sos millenial italianos sunt pragmàticos, cuncretos e cun una predispositzione a sa leadership – ispiegat Stefano Scabbio, presidente pro s’Europa Orientale e s’Àrea Mediterrànea de ManpowerGroup – . Rispetu a sas generatziones pretzedentes, tenent un’aprontadura  naturale pro unas cantas cumpetèntzias, mescamente in àmbitu digitale, cunsideradas semper prus importantes dae sas organizatziones e dae sas impresas». Però, custa aprontadura naturale a sola non bastat,  sutalìniat Scabbio: devet èssere afortigada e avalorada pro mesu de percursos formativos dedicados, chi permitant de la cunvertire in abilidades ispetzìficas e de artu livellu, in lìnia cun sos bisòngios semper prus evòlvidos de su mundu de su traballu».

Mancari sas dificultades e s’artu tassu de disocupatzione de sos giòvanos, su 49% de sos millennial italianos  intervistados dae ManpowerGroup est otimista subra sa carriera pròpia, siat dae su puntu de bista de sas prospetivas lestras siat subra sas possibilidades de agatare una positzione mègius o una fonte de rèditu alternativa in casu de pèrdida de su traballu.

«Sos millennial italianos sunt prus pagu rassignados rispetu a su mundu de su traballu e meda prus propositivos de cantu si podet pensare – sighit  Stefano Scabbio – . Si dimustrant prus resistentes, non sunt assustados dae su traballu; sunt otimistas e prontos a su cambiamentu casumai si presentet una bona ocasione de megioramentu, s’informant e sunt cussientes de sa netzessidade de sighire a isvilupare sas capatzidades pròpias in modu de si pòdere torrare a bèndere, e fintzas torrare a imbentare». In custa òtica, ispiegat Scabbio, est netzessàriu a los pònnere in cunditzione de isvilupare sas gosi naradas soft skills, est a nàrrere sas cumpetèntzias trasversales in su sensu de calidades professionales de un’indivìduu in tèrmines de connoschimentos, capatzidades e abilidades, dodas professionales e personales, totus atitùdines chi oe sunt su beru balore agiuntu de espressare in su cuntestu professionale. Essende trasversales, custas cumpetèntzias non si podent trasferire a  traballos ispetzìficos, ma si podent ativare in cale si siat positzione professionale potzant serbire.

Belle totus sos millennial mundiales, su 93%, duncas cunsìderat s’isvilupu continu de sas abilidades professionales fundamentale pro sa carriera benidora. Diant pagare de bugiaca issoro pro tènnere una formatzione contina, rinuntziende fintzas a su tempus lìberu issoro. Custu pro ite sunt cussentes de sa netzessidade de èssere semper agiornaos, in modu de restare cumpetitivos in  unu mercadu de su traballu acanta non faghet a s’abbarrare firmos a abbaidare, ma est pretzisu a si migliorare e a si perfetzionare.

Bator millennials ogna chimbe decrarant chi s’oportunidade de imparare abilidades noas est unu de sos fatores printzipales de sos cales tenent contu cando esàminant una proposta noa de traballu, mentras su 22% at intentzione de fàghere una pàusa de traballu longa pro achirire abilidades noas e cualìficas.

«Tenent unu tassu de iscolarizatzione e de espositzione a istìmulos chi non s’est mai bidu in s’istòria de s’òmine – agiunghet Stefano Scabbio – Semus faeddende de persones chi bivent sas retes sotziales in manera naturale, e pro sas cales a s’agregare, a imparare dae sos àteros, a traballare pro progetos, tènnere un’echilìbriu tra traballu e vida privada rapresentat una cosa naturale chi pro sas generatziones pretzedentes diat èssere istadu impossìbile. Custu devet fàghere riflètere totu sas impresas chi pro los atirare, pro los poderare in s’orgànicu issoro, pro los tratènnere e pro los motivare non podent fàghere a mancu de los arruolare dae su puntu de vista esperientziale, pro devènnere issas etotu parte de cussa formatzione contina chi oe est semper prus netzessària».

In pagos faeddos sos giòvanos bident sos postos de traballu comente un’àrchidu pro si pòderent megiorare, e non comente una destinatzione finale. Ant torradu a definire sa seguridade de s’impreu comente seguridade de sa carriera: contat su percursu chi si faghet, e non su traballu chi si tenet.

Semper in base a su chi nde est essidu a campu dae su raportu fatu dae ManpowerGroup, s’84% de sos intervistados ponet in contu interrutziones longas in su traballu issoro, a sutaliniare su fatu chi sas carrieras flessìbiles sunt pighende su postu de sas carrieras lineares tìpicas de sas generatziones pretzedentes. Sos motivos de custas interrutziones sunt sintomàticos. Sas fèminas prevident de dedicare prus tempus a sa cura de sos àteros: pipios, parentes antzianos, cumpàngios e fìntzas atividades de volontariadu, mentras sos òmines tenent prioridades diferentes.

Ambos sos sessos però disìgiant de dare sa prioridade a su «tempus de dedicare a issos matessi «e su disaogu e a s’isvagu. Bator millennial ogna 10, siant òmines, siant fèminas,  prevident de si pigare  pàusas significativas de dedicare a su pasu, a sos biàgios e a sas vacàntzias.

Sa parte prus manna de sos millennial ischit chi at a dèvere traballare meda tempus in prus de sas generatziones chi los ant pretzèdidos. A livellu mundiale, prus de sa metade previdet de restare in atividade finas a pustis sos 65 annos de edade. Su 27% previdet de traballare fintzas a 70 annos e prus e su 12% decrarat chi cun probabilidade at a traballare finas a sa morte. In Giapone, custa tzifra est superiore de unu tertzu. Però, mancari gasi, unu nùmeru elevadu de millennial tenet fidùtzia  subra de su fatu chi at a andare a pensione prima de sos 65 annos.