di Ivan Marongiu

Comente s’informat sa generatzione Z

De sòlitu s’agiornant  in modu genèricu in sas retes sotziales, ma cando chircant in manera ativa noas e informatziones subra sos fatos de crònaca preferint sos sitos de news. Lu faghent mescamente pro mèdiu de su telefoneddu, impreende printzipalmente sa navigatzione in browsing e sas noas chi essint in automàticu in su telèfonu.

Sos italianos, mescamente sos giòvanos meda, sunt cambiende abitùdines e pro tutelare s’identidade digitale issoro preferint discùtere sas noas chi leghent cun grupos restrintos de amigos respetu a su cumpartzimentu in lìnia,  semper prus pagu difùndidu. Custu e meda àteru nde essit a campu dae s’indàgine portada a in antis in su 2020 dae Comscore, subra sos campiones rapresentativos de sa piseddos de sa generatzione Z, Millennials e generatzione X, integrados cun sos datos de Audience Analytics postos a disponimentu dae sas prataformas.

Sos italianos s’informant online e lu faghent in manera significativa prus de sos inglesos e de sos americanos, ma su chi càmbiat meda tra sas vàrias generatziones est s’acostamentu chi diferèntziat sa generatzione Z rispetu a sas generatziones sutzessivas. Su 59% de sos giòvanos meda leghet sas noas online solu cando tenent bisòngiu de s’informare, unu ogna tres decrarat fintzas de lèghere sas noas a malagana e un’under-22 ogna 5  agatat sa letura online de sas noas noiosa e istressante. Un’abitùdine chi càmbiat in manera sensìbile cun s’edade prus manna e cun  sa  maturidade: su 59% de sos italianos chi apartenent a sa fàscia de edade tra sos 23 e sos 38 annos e su 66% de cuddos tra sos 35 e sos 54 annos, difatis, narat de èssere “unu letore apassionadu de news” cun livellos belle dòpios de sos fedales anglosàssones.

Sas retes sotziales sunt sa fonte de informatzione primària de sos prus giòvanos, mentras sas generatziones prus mannas inditant sos sitos de news comente  fonte printzipale pro si poderare agiornados subra su chi càpitat in su mundu. A ogna contu sos sitos de news de sos editores sunt  bisitados dae totu sas generatziones, essende sa destinatzione privilegiada totus sos chi tenent gana de  s’informare online subra fatos de crònaca ispetzìficos. Belle totus sos intervistados de ogna edade pensant chi sos sitos de informatzione nche tèngiant a èssere onestos e a verificare totu sas noas prima de las ponnere in lìnea in sa retza, siat cussas de sos sitos web, siat cussas chi essint in automàticu in s’ischermu de su tzellulare e in sos canales sotziales. Però, cando b’at su bisòngiu de s’informare a beru e de tènnere noas prus seguras, tando su letore chircat sas noas  in sos sitos de news.

Sas noas locales, siat dae su puntu de vista de s’onestade, siat dae su puntu de vista de sa cumpletesa de s’informatzione, de seguru sunt cussa prus verificàbiles dae sos letores, sende chi chie las leghet decrarat de connòschere mègius. Su letore online de totu sas edades, ponet atentzione mescamente a sas noas de natura internatzionale e solu a pustis de  custas arribbant sas noas natzionales. Sa prima fonte consultada est sufitziente pro si retènnere informados. In prus s’80% de sos intervistados decrarat difatis chi giai sa prima fonte consultada est sufitziente a satisfàghere su bisòngiu informativu pròpiu e no agatat netzessàriu protzedire cun àteras chircas pro verificare sa notìtzia in àteros sitos o in àteros mèdios de comunicatzione comente giornales in paperi, ràdiu o televisione. Sas prataformas de retes sotziales tenent una capatzidade de atratzione e tempos de gosamentu meda prus artos de sos sitos de informatzione. Però, mancari sas retes sotziales a s’ispissu siant sa fonte de informatziones preferida, mescamente tra sos giòvanos meda, sunt belle pagos cussos chi postant in sas retes sotziales sas news chi agatant online.

“In Itàlia si registrat un’interessu prus mannu pro  s’informatzione on-line respetu a Istados Unidos e Inghilterra, paisos chi detèrminant sos modellos de business in su setore nostru.

“Su chi nde essit a campu dae sa chirca subra s’impreu de sas fontes e subra  sa tendèntzia a cumpartzire semper in sas retes sotziales diant dèvere fàghere riflètere subra  sas istrategias distributivas basadas in sa viralizatzione de sos cuntentos e in sa mesuratzione de cumpartzimentos o visualizatziones de pàginas in sas vàrias prataformas”,  ispiegat Fabrizio Angelini, Ceo de Sensemakers. Pro su chi interessat sos device de atzessu a sas news, totu sas generatziones s’informant online mescamente dae device mòbiles. In trìulas, a esèmpiu, su 42% de sos italianos at consultadu sos sitos de news solu pro mesu de telefoneddu o tablet, device chi ant generadu su 72% de su tempus totale impreadu in sa letura de sas news. Sa casta de device impreada influèntziat de seguru su tratamentu editoriale e sa capatzidade de aprofundimentu: sa durada mèdia de una bìsita in unu situ de news dae mòbile est de 1,8 minutos ,mentras cussa dae desktop chi est de 5,2 minutos.

In sos tzellulares sos giòvanos leghent sas noas prus che totu mediante sa navigatzione in browser, opuru leghende cuddas chi essint in automàticu in s’aparatu.  Sos letores de totu sas generatziones preferint meda de prus custas modalidades a s’impreu de sas aplicatziones de sos sitos de news.  Sa resistèntzia a iscarrigare App noas e sa tendèntzia a nd’impreare pro su prus unu nùmeru limitadu meda, rapresentat unu frenu a sa difusione de sas App de sos editores comente leva de fidelizatzione de sos letores.

Sa generatzione X est cudda chi in modu orientativu est prus puntada a pagare un’abbonamentu pro tènnere atzessu a news, a fronte de solu su  7% de sos giòvanos meda de sa generatzione Z. Custu dipendet dae una banda dae sa minore disponibilidade econòmica issoro, e dae s’àtera banda dae sa prus paga abitùdine a lèghere sas news. Sa tendèntzia a pagare creschet in manera sensìbile però pro àteras castas de contenutos online, vìdeo e mùsica. Sunt crèschidos, difatis, in modu esponentziale sos impitadores de Netflix, Spotify e Apple Music.

“Sa disponibilidade limitada a pagare pro s’informatzione s’acàpiat  cun sa crèschida de sa cumpetitzione in sa capatzidade de ispesa pro àteras formas de contenutos on-line e custu diat pòdere intzentivare sa nàschida de ofertas de servìtzios diferentes” concruit Angelini.

Pro serrare, sos giòvanos de sòlitu andant a cassa de noas mescamente pro agatare fontes de disaogu e de divertimentu, e in custu casu sos mèdios de comunicatzione traditzionales devenint insufitzientes. Custu cumportat sa migratzione de sas testadas on line in sas retes sotziales, ca sunt sos mèdios chi rendent s’informatzione  prus interessante e, in unu tzertu sentidu, ispassiosu. Non solu crònaca, polìtica e economia.

Est istadu dimustradu chi sos pitzocos andant a sa chirca de una cobertura prus ampra de sos argumentos, e custu includet fintzas arte e cultura, ativismu, ambiente e Lgbtq+. Lèghere sas noas paret èssere una cosa passada, obsoleta. In custu cuntestu devenit crara sa resone de sa popularidade de noas narratziones visivas comente sas istòrias de Instagram, vìdeo curtzos e fintzas podcast.

Un’àtera cosa chi tocat a nàrrere est chi sos pitzocos sunt devènnidos meda de prus atentos a su tema de sas  fake news, a su puntu de dare prus atentzione a sas noas chi agatant in sas retes sotziales.

Su tratzamentu de sa faina de sos tzellulares de sos piseddos chi ant dadu su cunsensu a s’atzessu a sos datos de  sos telefoneddos issoro at dimustradu chi su tempus pro reperire informatziones benit impreaduprus che totu in sas app de retes sotziales comentea Instagram, WhatsApp, Snapchat, YouTube, Facebook e Twitter. Sas app de notìtzia imbetzes rapresentant prus pagu de su 1% de su tempus coladu in su telèfono mòbile.